Rezolvare varianta 44 Geografie

Rezolvare varianta 44 Geografie

Subiectul I

• 1. Raul marcat, pe harta, cu numarul 4, traverseaza orasul:
  • a) Brasov
  • b) Craiova
  • c) Pitesti
  • d) Ramnicu Valcea
• 2. Influente climatice de tip continental se resimt in unitatea marcata cu litera:
  • a) C
  • b) D
  • c) E
  • d) J
• 3. Unitatea de relief alcatuita din roci sedimentare cutate este notata cu litera:
  • a) B
  • b) E
  • c) G
  • d) I
• 4. Un centru de prelucrare a minereurilor auro-argentifere este orasul marcat, pe harta, cu numarul:
  • a) 9
  • b) 10
  • c) 11
  • d) 16
• 5. Resurse de lignit exista in unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera:
  • a) C
  • b) G
  • c) I
  • d) J
• 6. Marmura se exploateaza din unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera:
  • a) C
  • b) E
  • c) F
  • d) J
• 7. In unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera G predomina soluri din clasa:
  • a) argiluvisol
  • b) cambisol
  • c) molisol
  • d) spodosol
• 8. Orasul marcat, pe harta, cu numarul 10 se numeste:
  • a) Bucuresti
  • b) Pitesti
  • c) Ploiesti
  • d) Targoviste
• 9. Orasul Craiova este strabatut de raul marcat, pe harta, cu numarul:
  • a) 2
  • b) 6
  • c) 7
  • d) 8
• 10. Un oras aparut in perioada antica este marcat, pe harta, cu numarul:
  • a) 15
  • b) 16
  • c) 18
  • d) 20

Subiectul II Precizati:

• 1. denumirea raurilor marcate, pe harta, cu numerele: 3, 6, 7, 8;
  • 3- Somes 6- Dambovita 7- Barlad 8- Mures
• 2. denumirea oraselor marcate, pe harta, cu numerele: 13,14,16, 20;
  • 13- Bistrita 14- Timisoara 16- Suceava 20- Resita
• 3. litera cu care este marcata, pe harta, unitatea de relief in care se afla orasul Satu-Mare;
  • J
• 4. denumirea raului ce delimiteaza, in nord si nord-est, unitatea marcata, pe harta, cu litera B.
  • Moldova

Subiectul III Precizati:

• a. doua deosebiri intre clima unitatii de relief marcate cu C si clima unitatii de relief marcate cu J;
  • Podisul Getic (C) are climat de deal si podis, cu influente submediteraneene, pe cand Campia Somesului (J) are climat de campie, cu influente oceanice.
• b. doua deosebiri intre relieful unitatii marcate cu F si relieful unitatii marcate cu I;
  • Muntii Poiana Rusca (F) s-au format prin cutarea scoartei in orogeneza alpina, au altitudinea maxima de 1374m in Varful Padesu, pe cand sectorul Olt-Arges al Campiei Romane (I) s-a format prin sedimentare si are altitudinea maxima de 300m (Campia Inalta a Pitestilor).
• c. doua deosebiri intre clima unitatii de relief marcate cu B si clima unitatii de relief marcate cu G.
  • Subcarpatii Moldovei (B) au climat de dealuri inalte, cu influente est-europene, pe cand Podisul Dobrogei de Sud (G) are climat de campie si dealuri joase, cu influente pontice in est (zona litorala)

• Nota 1: Pentru punctele a. si c. deosebirile se pot referi la oricare dintre urmatoarele elemente de clima: temperaturi medii anuale, precipitatii medii anuale, vanturi, influenta climatica, etaj climatic. Pentru punctul b. asemanarile se pot referi la oricare dintre urmatoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri de relief. Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai daca cele doua unitati de relief (de la punctele a., b. si c.) vor fi tratate comparativ si nu separat.

Subiectul IV a. Scrieti, pe foaia de examen, pentru unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera A:

• a. trei caracteristici ale reliefului;
  • Subcarpatii Getici (A) s-au format prin cutarea scoartei in orogeneza alpina, sunt alcatuidi din flis neogen si au altitudinea maxima de 1218m in Dealul Chiciora.
• b. doua rauri;
  • Jiu, Olt
• c. clima (etaj climatic si o influenta climatica);
  • climat de dealuri inalte cu influente de tranzitie
• d. un etaj sau zona de vegetatie;
  • etajul padurilor de foioase
• e. doua orase cu peste 50.000 de locuitori.
  • Targu-Jiu, Ramnicu-Valcea.

b. Scrieti, pe foaia de examen, pentru unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera H:

• a. trei caracteristici ale reliefului;
  • Grupa centrala a Carpatilor Orientali s-a format prin cutarea scoartei in orogeneza alpina si prin eruptii vulcanice, are altitudinea maxima de 2100m in Varful Pietrosu din Muntii Calimani si detine relief carstic in Muntii Hasmasu-Mare (Cheile Bicazului).
• b. doua tipuri genetice de lacuri si cate un exemplu de lac pentru fiecare tip;
  • lac de baraj natural- Lacu Rosu; lac de acumulare- Lacul Izvoru-Muntelui
• c. un etaj climatic;
  • etaj montan
• d. o zona sau un etaj de vegetatie;
  • etajul padurilor de conifere
• e. un rau amenajat hidroenergetic.
  • Bistrita

Subiectul V Precizati cate doua argumente pentru a demonstra faptul ca:

• a. Podisul Dobrogei are, din punct de vedere al reliefului, un specific deosebit;
  • Aceasta unitate are cea mai mare complexitate geologica in jumatatea nordica, fiind alcatuit din unitati formate in orogeneza baikaliana (Podisul Casimcei), in orogeneza hercinica (Muntii Macin), detinand si cele mai vechi roci aflate la suprafata pe teritoriul tarii (sisturile verzi din podisul Casimcei).
• b. la Galati si la Drobeta-Turnu Severin activitatile economice sunt influentate de existenta fluviului.
  • Ambele orase sunt porturi fluviale, cu intensa activitate de transport si detinand santiere navale.
• c. succesiunea altitudinala este o caracteristica a invelisului biopedogeografic din Romania;
  • Relieful, prin altitudine, determina etajarea climei, aceaste determinand etajarea biopedogeografica. In campii si dealuri joase, avem vegetatie dominanta de silvostepa, cu soluri fertile din clasa molisoluri, intre 200 si 1800m, invelisul foerestier, cu etajele stejarului, fagului, coniferelor, cu soluri din clasa argiluvisoluri, cambisoluri si spodosoluri, iar la peste 1800m etajele subalpin si alpin cu pajisti alpine, cu soluri din clasa spodosoluri.
• d. in tara noastra, cantitatea de precipitatii atmosferice variaza cu altitudinea reliefului.
  • Odata cu cresterea altitudinii cresc umiditatea si nebulozitatea, crescand cantitatea de precipitatii. In Campii cad intre 400 si 600mm anual, la deal si la podis intre 600 si 800mm iar la munte intre 800 si 1200 mm si peste 1200 pe culmi inalte.

Subiectul VI Analizati diagrama in coloane care prezinta debitele medii lunare ale unui rau. Precizati:

• a. valoarea maxima aproximativa a debitului precum si luna in care se inregistreaza;
  • 325mc/s in luna mai
• b. valoarea minima aproximativa a debitului, precum si luna incare se inregistreaza;
  • 60mc/s in octombrie
• c. anotimpul cu cele mai mici debite, precum si cauza acestei situatii;
  • toamna din cauza secetei
• d. o cauza a cresterii debitelor medii in lunile de primavara;
  • topirea zapezii
• e. in cate luni debitul mediu are valori sub 150 m3/s;
  • 7 luni
• f. valorile debitului mediu din lunile martie si decembrie.
  • 230mc/s in martie si 100mc/s in decembrie

---

Comentarii