rezolvari limba romana (variantele 86 - 90)

În cadrul acestor variante sunt rezolvate doar Subiectul I si Subiectul al II-lea - pentru al Subiectul III va recomandam “Limba si literatura romana - BAC 2007” si “DICTIONAR de PERSONAJE LITERARE” - autor prof. Mariana Badea - Rezolvarile de mai jos au fost oferite cu generozitate de Editura Badea .

Rezolvare Varianta 86 Limba romana

Subiectul I (40 de puncte) (Ştefan Banulescu, "Masa cu oglinzi") 1. Sinonime: strain = absent, distras, necunoscut; obisnuit = firesc, banal; a numara = a considera; preocupare = ocupatie, grija, indeletnicire; 2. Semne de punctuatie: - linia de dialog: marcheaza vorbirea directa, introduce replica adolescentului: "- Este, domnule Martes. - virgula indica vocativul "domnule Martes" - punctul atesta finalul enuntului. 3. Cuvant format prin derivare: ”nedumeriri”, "insiruite" ; cuvant format prin compunere: “bele-arte”, "deodata" 4. Sens conotativ: "oglinda" si "piatra": *Se spune ca ochii sunt oglinda sufletului. *De cand am mintit-o pe mama, am o piatra pe inima. 5. Imagini artistice in enuntul: "Alte oglinzi stau usor inclinate, ca sa arunce lumina in evantaie pe trotuar […]": - personificarea:"Alte oglinzi […] sa arunce lumina." - imagine vizuala: "lumina in evantaie pe trotuar" (metafora) 6. Tema: obiect de negot (masa cu oglinzi); motivul oglinzii 7. Comparatia "localnicii trec pe langa masa lui fara sa cumpere, ca si cum ar trece pe langa un copac de mult stiut si nemiscat de la locul lui” sugereaza faptul ca obiectul de negot devenise o parte din privelistea orasului, asemenea copacilor pe care oamenii se obisnuisera sa-i vada zilnic in acelasi loc. 8. Negustorul, Ion Popescu, este un “om intreprinzator”, dar care a avut parte de multe esecuri. Activitatea sa reprezinta comertul cu oglinzi, dar aceasta "nu-i aduce aproape nimic" pentru ca localnicii nu cumpara. Tocmai de aceea el face acum “mai mult combinatii de jocuri cu oglinzile decat negot”, creeaza imagini atractive pe trotuar in locul vanzarii. Numele lui se inscrie in banalitate, sugerand faptul ca nu poate excela in meseria de negustor. 9. Tipuri de narator: - narator omniscient si obiectiv, prin naratiunea la persoana a III-a: “se ridica”, “isi prinde”, “privi”, “striga” si fixeaza cadrul actiunii; - narator-personaj, prin naratiunea la persoana I: "eram", "sa trec", "m-am nascut", "am crescut" 10. Cele doua personaje, domnul Martes, profesor de modelaj la Şcoala de arte frumoase, si studentul sau, Caius discuta despre “Masa cu oglinzi”. Fascinatia jocului de lumini emanat de oglinzile negustorului constituie un farmec aparte, de care profesorul si discipolul se arata foarte interesati, mai ales ca se indeletniceau cu arta plastica. Oglinzile au fost, la inceput, marfa negustorului Ion Popescu, dar, cu timpul, masa a devenit suportul pe care vanzatorul asaza oglinzile, astfel incat ele sa reflecte lumina pe trotuar si sa atraga astfel privirile oamenilor, care se aratau foarte incantati de imaginea estetica pe care o compuneau acestea. Astfel, imaginatia negustorului a creat “mai mult combinatii de jocuri cu oglinzile decat negot”. Subiectul al II-lea (20 de puncte) Text argumentativ despre consecventa: "Oamenii nu se deosebesc atat prin ceea ce zic, cat prin ceea ce fac" (Mihai Eminescu, "Opera poetica".) Sunt intru totul de acord ca oamenii se diferentiaza nu atat prin ceea ce spun, ci mai ales prin faptele lor, prin consecventa cu care aplica in practica propriile principii. Mai intai, exista foarte multi oameni care peroreaza norme morale si par intransigenti in aplicarea lor, dar daca ii urmaresti o vreme constati ca le incalca fara sa-si dea seama si acest lucru se intampla pentru ca, in fond, ei nu cred in principiile respective. De pilda, am observat ca oamenii care sustin cu ostentatie ca urasc minciuna, sunt si cei care mint cel mai mult. De asemenea, exista si persoane care nu fac atata parada de capacitatile lor profesionale sau de moralitatea lor, insa faptele lor demonstreaza profesionalism si integritate etica. Parerea mea este ca atunci cand vezi ca cineva se lauda ostentativ, trebuie sa fii vigilent, pentru ca in cele mai dese situatii, acestia se dovedesc a fi diletanti sau amorali si, dupa cum se stie, iti creeaza probleme sau dezamagiri. Asadar, avand in vedere argumentele mentionate mai sus, afirmatia lui Eminescu este indubitabil adevarata, in viata trebuie sa te conduce dupa deviza "fapte, nu vorbe". Subiectul al III-lea (30 de puncte) Eseu despre structura textului dramatic, limbajul dramaturgiei si expresivitatea textului dramatic, ilustrate pe baza unei comedii studiate: * "O scrisoare pierduta" de I.L.Caragiale * " O noapte furtunoasa" de I.L.Caragiale (Daria Teica)

Rezolvare Varianta 87 Limba romana

Subiectul I (40 de puncte) (Mircea Nedelciu, "Zmeura de campie") 1. Sinonime: adevarat = veridic, verosimil, real; refuz = impotrivire, respingere; a presupune = a crede, a banui, a i se parea; a povesti = a relata, a nara, a istorisi 2. În enuntul "[…] dar si daca ti le-ai aminti, cine ar intelege ce vrei sa spui?", semnul intrebarii marcheaza sfarsitul unei propozitiei interogative, iar stilistic, prin interogatia retorica se sugereaza indoiala batranului ca amintirile sale ar transmite intocmai adevarul pe care-l traise pe front. 3. Schimbarea categoriei gramaticale: "zece", "ciudat" - numeral: *Am rezolvat doar zece variante la matematica. - substantiv: *A luat un zece la romana! - substantiv: *Astazi am avut ocazia sa intalnesc un ciudat in adevaratul sens al cuvantului. - adjectiv: *Am primit un cadou ciudat, un fel de album de fotografii cu baterii. 4. Expresii/locutiuni cu verbul "a prinde": a-l prinde pe Dumnezeu de picior; a prinde drag de cineva; a prinde pasarea din zbor; a prinde de veste; a-i prinde bine; a prinde (pe cineva) cu minciuna; 5.Perspectiva narativa este reprezentata de naratorul omniscient si obiectiv, prin focalizarea zero sau "dindarat" si prin naratiunea la persoana a treia. 6. Tema razboiului, tema timpului, motivul amintirii. 7. Una dintre calitatile stilului prezenta in textul dat este simplitatea sau capacitatea de a folosi cuvinte accesibile care sa exprime cel mai elocvent ideea sustinuta. Alte calitati ale acestui text sunt oralitatea, demnitatea si concizia. 8. Verbele la indicativ prezent din replicile batranului exprima ideea de permanentizare a amintirilor din razboi, faptul ca ele sunt pe vecie intiparite in mintea si sufletul personajului, devenind atemporale 9. Registrul stilistic in care se inscrie textul este oralitatea, intrucat limbajul se compune din cuvinte si expresii populare precum:“Apai“, “sa te sumetesti“, “de ti-e dat“, “ba,din contra“. De asemenea, modul de expunere utilizat este dialogul impletit cu naratiunea la persoana a treia, iar exprimarea batranului este spontana, clara, fluenta si usor de inteles pentru diverse categorii de cititori. 10. Batranul sustine ca povestirea unor intamplari trecute este un mod prin care se pierde autenticitatea informatiilor, deoarece adevarul este, treptat, inlocuit de amintirile pe care naratorul le pastreaza in minte imediat dupa ce le-a povestit. De fiecare data cand relateaza o intamplare, povestitorul subiectiv isi pune amprenta asupra oamenilor si faptelor, redand actiunea asa cum o vede el, prin propriul filtru de gandire, iar dupa mai multe povestiri repetate, amintirea este complet denaturata. Pentru a pastra vii in memorie intamplarile, nu trebuie sa le povestesti altora, deoarece de fiecare data retii numai ceea ce ai spus anterior si treptat te indepartezi de adevar. Subiectul al II-lea (20 de puncte) Text argumentativ despre adolescenta: "[…] un adolescent, care simte cum depasise adolescenta, e sfasiat de melancolie […] si, totodata, e nerabdator sa se vada cat mai repede eliberat de ea, ca sa-si poata incepe «adevarata viata»." (Mircea Eliade) Fiecare trecere intr-o noua etapa a vietii imprima asupra oamenilor stari dintre cele mai variate, precum fericire, teama, regret si, nu de putine ori, melancolie. Pasirea in viata de adult ii marcheaza adanc pe majoritatea adolescentilor, care se gandesc cu teama ca au iesit de sub aripa ocrotitoare a tutorilor lor, dar totodata isi doresc cu ardoare sa-si construiasca propriul drum in viata pentru a se putea afirma asa cum de multe ori au visat s-o faca in copilarie. Avand in vedere cele spuse mai sus sunt intru totul de acord cu afirmatia lui Mircea Eliade:“Un adolescent care simte cum depaseste adolescenta, e sfasiat de melancolie si, totodata, e nerabdator sa se vada cat mai repede eliberat de ea ca sa-si poata incepe adevarata viata“. În sprijinul acestei afirmatii, aduc urmatoarele argumente: În primul rand, sunt de parere ca fiecare adolescent, pasind spre maturitate, simte ca lasa in urma o parte din sine, o parte din viata sa si atunci e coplesit de melancolie, este confuz, dezorientat si, poate, putin speriat de necunoscut. Bineinteles ca acestea sunt stari trecatoare pe care oricine le poate depasi cu putin ajutor din partea familiei si a prietenilor care-i sunt alaturi. În al doilea rand, adolescentul intrat in starea de melancolie, doreste aprig sa se debaraseze de acest sentiment negativ pentru a se putea afirma fata de ceilalti adulti, in randul carora este proaspat intrat. Dar mai presus de toate, vrea sa-si vada visurile copilariei realizate si atunci este necesar sa depaseasca momentul melancoliei pentru ca viata este scurta si plina de imprevizibil. În concluzie, cred ca autorul "Adolescentului miop" este perfect indreptatit sa faca aceasta afirmatie, deoarece romanul sau s-a dovedit a fi o oglinda pentru tinerii ce lasa in urma dulcea lume a adolescentei, deci “Un adolescent care simte cum depaseste adolescenta, e sfasiat de melancolie si totodata, e nerabdator sa se vada cat mai repede eliberat de ea ca sa-si poata incepe adevarata viata“. Subiectul al III-lea (30 de puncte) Trasaturile simbolismului pe baza unei poezii studiate: * "Plumb" de George Bacovia * "Lacustra" de George Bacovia (Raluca Velicu)

Rezolvare Varianta 88 Limba romana

Subiectul I (40 de puncte) (Sorin Titel, Pasarea si umbra) 1. Cuvantul "nemiscat" este format prin derivare, iar cuvantul "nemaiintelegand" este format prin compunere 2. Ghilimele marcheaza replicile celor doua femei, Ana si Maria, precum si monologul interior al lui Mitru 3. Locutiuni cu substantivul "om": om ca toti oamenii; om de paie; om de suflet; om de nimic; a face om (pe cineva); om de stiinta; un om si jumatate 4. Sens conotativ cu "glas" si "lumina": *Cand a aflat ca n-am fost la scoala, tata a ridicat glasul la mine. *ÃŽn padure am ascultat glasul frunzelor uscate. *Cartea a vazut lumina tiparului la doi ani de la plecarea lui din tara. *ÃŽl iubeste ca pe lumina ochilor. 5. Sinestezie: "mirosul sarat al ploii, mirosul acela de iarba cruda venind dinspre padure" 6. Motivul ploii, motivul luminii 7. Perspectiva narativa se defineste prin naratorul omniscient si obiectiv, naratiunea la persoana a III-a, focalizarea zero 8. Registre stilistice: limbaj colocvial si limbaj popular 9. Secventa descriptiva: "Se asternu linistea; lumina in odaia in care zacea Ion era aprinsa si arunca in intunericul rasfirat de-afara o fasie palida, de un galben murdar". Atmosfera stranie din odaia in care zacea muribundul Ion este sugerata de linistea care se asterne prevestitoare de moarte, lumina creeaza o imagine plasmuita prin efectul cromatic definit de repetarea aceleasi culori prin epitete diferite: "fasie palida" si "galben murdar". 10. Calitatea stilului: claritatea exprimarii artistice in ilustrarea gandurilor si sentimentelor personajelor, fara sa dea nastere la confuzii sau la interpretari echivoce. Subiectul al II-lea (20 de puncte) Rezumatul textului citat la Subiectul I, din "Pasarea si umbra" de Sorin Titel: Dupa ce Mitru isi termina tigara si sfarseste de cantat, mai ramane o vreme la gura podului, pentru ca nu putea dormi si urmarea ploaia. Cele doua femei care se foiau prin curte nu-l surprind, pentru ca se gandeste ca Ion este pe moarte. Se mira, insa, ca nu le recunoaste si asculta curios dialogul lor, sperand sa-si dea seama cine erau. Ploaia se inteteste si ele se duc in bucataria de vara. Se intelesese din vorbele lor ca era primavara, inainte de postul Pastelui. Cand ele revin in curte, Mitru o recunoaste pe cea mai tanara. Femeile fac focul si asteapta sa se incalzeasca apa, in timp ce privesc cerul curioase, sa vada daca va mai continua sa ploua. Subiectul al III-lea (30 de puncte) Eseu despre poemul "Luceafarul" de Mihai Eminescu" (Alina Visan)

Rezolvare Varianta 89 Limba romana

Subiectul I (40 de puncte) (Nicolae Filimon, “ Ciocoii vechi si noi”) 1. Sinonime: statornica = stabila, definitiva, invariabila, ferma; triumfator = victorios, invingator, biruitor; zel = harnicie, perseverenta, sarguinta, bunavointa; ganduri = cugetari, imaginatie, idei, reflectii. 2. Sensuri diferite ale cuvintelor "maxima" si "a implini": *La examenul de limba romana, Andreea a luat nota maxima. *Pentru a se implini din punct de vedere profesional, va trebui sa fie promovat in functia de director. 3. Registrul arhaic al limbii: ciubuc, felegean, ciocoi, osebit, vataf, scarei, postelnic. 4. Campul semantic al cuvantului "ambitie": vointa, statornic, hotarare, zel 5. Perspectiva narativa: se defineste prin naratorul obiectiv si omniscient, focalizarea zero si naratiunea la persoana a III-a. 6. Registru stilistic. Oralitatea: cuvinte si expresii populare: ”a se crapa de ziua”, " se zice ca", “ a se destepta”; registru arhaic: “feligenele”, “ ciubuc”, "ciocoi", 7. Rolul proverbelor rostite de Paturica este unul mobilizator pentru sine insusi, sugerand tenacitatea in ambitia de a parveni: "vointa tare si statornica invinge toate obstacolele"; "picatura gaureste piatra" 8. Afirmatia: “facu tot ce putu spre a deveni perfect in arta ipocriziei si a perfidiei” ilustreaza faptul ca toate eforturile lui Dinu Paturica si intreaga sa energie sunt directionate in desavarsirea ipocriziei si perfidiei, menite sa-l ajute in imbogatirea si ascensiunea pe scara sociala. 9. Apartenenta fragmentului la categoria prozei realiste: - ilustreaza o anumita perioada istorica, prima jumatate a secolului al XIX-lea, cand in Ţara Romaneasca se dezvolta o noua clasa sociala: ciocoimea - prezinta fapte verosimile ale epocii, in care atitudinea si mentalitatea ciocoilor este tipica pentru aceasta categorie umana - viziunea este obiectiva, omniscienta si naratiunea la persoana a III-a - utilizarea detaliilor in firul narativ 10. Paturica este caracterizat in mod direct de carte narator, ca fiind “un om extraordinar”, “ambitios”, insusiri neaparat necesare unui personaj care doreste sa parvina. Indirect, din faptele, atitudinile sale se desprind si alte trasaturi. Structura de parvenit este evidenta, el fiind hotarat ca, prin orice mijloace, sa ajunga "om mare si niciun obstacol nu putea sa-l abata de la aceasta idee fixa". Inteligent si ambitios, el „cata sa invete carte multa”, sa retina numai ceea ce ii poate folosi in setea de imbogatire, deoarece “sa zicem numai ca Paturica ar fi fost in stare sa dea contemporanilor sai o dovada stralucita ca ea se realizeaza cateodata”. În mod direct, naratorul reliefeaza duplicitatea si viclenia personajului, care „facu tot ce putu spre a deveni perfect in arta ipocriziei si a perfidiei”. Faptele sale scot in evidenta, in mod indirect, machiavelismul si fatarnicia personajului: „il facea pe fanariot sa-l creada cel mai credincios si devotat dintre servitorii sai”, iar dupa ce pleca boierul, se ducea la vataf "si-i facea o multime de lingusiri". În acelasi timp, era amabil cu servitorii, ca sa-i castige de partea lui si sa adoarma banuielile: „el se purta cu mare amabilitate catre toti servitorii casei, fara exceptiune; ii ajuta la lucrarile lor si le implinea dorintele”. Subiectul al II-lea (20 de puncte) Text argumentativ despre intelepciune:“Întelepciunea este o marfa pe care cine o vinde a cumparat-o.” (Nicolae Iorga) Sunt de acord cu afirmatia lui Nicolae Iorga conform careia intelepciunea, in cazul in care ajunge sa fie vanduta si cumparata, poate fi considerata o marfa. În primul rand, intelepciunea este un apanaj personal, un lucru pe care il dobandesti in timp si pe care nu-l poti cumpara sau vinde. Chiar daca imprumuti sau iti insusesti ideile unor filozofi sau ale unor oameni de cultura, acest lucru nu inseamna ca ai devenit brusc un intelept. Numai experienta proprie de viata, izbanzile si esecurile, momentele de tristete si de bucurie, ezitarile si cutezantele te pot face sa devii o persoana inteleapta. De aceea, pe masura ce omul inainteaza in varsta, capata o conceptie mai ampla si mai profunda asupra lucrurilor, fapt datorat chibzuintei dobandite de-a lungul anilor. De altfel, Mihai Eminescu are aceeasi conceptie despre intelepciunea ca rezultat direct al trairilor proprii, idee exprimata in poezia "În zadar in colbul scolii": "Ci traieste, chinuieste si-ai s-auzi iarba cum creste". Un alt argument pentru care intelepciunea nu este si nu trebuie sa fie o marfa care se poate vinde ar fi faptul ca intelepciunea se castiga numai invatand din propriile greseli sau din ceea ce observam in jur si ne insusim din atitudinile celorlalti. Atunci cand simti pe pielea ta urmarile greselilor, cu siguranta vei lua aminte data viitoare devenind astfel mult mai atent in luarea unor decizii. În concluzie, intelepciunea pe care o vinzi nu este in fapt nimic altceva decat intelepciunea cumparata, nu propria ta experienta, propriile tale cugetari. Subiectul al III-lea (30 de puncte) Prezentarea unei poezii studiate ca arta poetica: * "Oda (in metru antic)" de Mihai Eminescu * "Plumb" de George Bacovia * "Testament" de Tudor Arghezi * "Flori de mucigai" de Tudor Arghezi * "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" de Lucian Blaga * "Din ceas dedus…" de Ion Barbu * "Catre Galateea" de Nichita Stanescu (Alina Bastar, Cristina Bunila)

Rezolvare Varianta 90 Limba romana

Subiectul I (40 de puncte) (Anton Holban, „Ioana”) 1. Sinonime: chinuite = suferinde, anevoioase, inghesuite; instinct = simt, reflex, inclinare; rustic = taranesc; ascuns = pitit, tainuit. 2. Punctele de suspensie din ultima fraza a textului simbolizeaza o pauza facuta de autor pentru a medita asupra fetei care-l "primea cu tot sufletul…", accentuand totodata atitudinea dilematica a barbatului. 3. Camp semantic al "calatoriei": “pasageri”, “valiza”, “automobilul”, “trenul”. 4. Registrul stilistic colocvial: "ulite chinuite", "cateva zorzoane", "turburate", "am intors in minte", "praful a batut stofa" 5. Modul de expunere predominant este naratiunea, deoarece autorul povesteste o intamplare din viata sa. Un alt mod de expunere evident este descrierea. Textul incepe prin a prezenta imprejurimile traversate in timpul calatoriei cu automobilul si in portretizarea Ioanei 6. Figuri de stil. Comparatia “schimband culorile ca marea cea asa de apropiata” sugereaza viteza cu care automobilul traverseaza imprejurimile, diferitele peisaje avand alte nuante cromatice. Metafora “urme de sange” face trimitere la imaginea vizuala a lanurilor de grau in care macii rosii fascineaza privirea. 7. Înca de la aparitia personajului feminin, aflam ca Ioana este timida, insusire sugerata indirect de faptul ca ea vine in intampinarea naratorului fara gesturi din cauza ca “se apropiau si altii...”. Este evidenta afectiunea Ioanei pentru narator, acesta dezvaluind ca era indreptata spre el “cu ochii, cu gura, cu mainile, cu toata carnea....”. Într-o autoanaliza personajul-narator se indoieste de capacitatea sa de a fi in stare de aceeasi daruire totala atat de vizibila la Ioana. Portretul fizic al personajului este dezvaluit in penultimul paragraf, Ioana fiind “arsa de soare, pe frunte cu cativa pistrui....”, imbracata foarte dezordonat, fara gust si cu picioarele goale in pantofi. 8. Prin afirmatia "Întotdeauna, sub orice initiativa de a mea, cea mai spontana posibila, surprind si instinctul de a ma analiza", personajul-narator impartaseste faptul ca are simtul responsabilitatii, simtind nevoia de a se autoanaliza pentru orice initiativa. De altfel, intregul fragment reprezinta o autointrospectie a naratorului-personaj, raportata la un moment din viata sa. Cu alte cuvinte el incearca acum sa observe daca a procedat corect in anumite situatii. 9. Scriitorul foloseste persoana a II-a in al patrulea alineat deoarece simte nevoia unei confesiuni catre cititor, impartasindu-i gandurile in mod direct si conferind caracter de generalizare a starilor emotionale. 10. Monologul se foloseste deoarece textul este o confesiune scrisa la persoana I, formula artistica moderna specifica introspectiei. Subiectul II (20 de puncte) Rezumatul textului dat la Subiectul I, "Ioana" de Anton Holban: Automobilul paraseste centrul Bazargicului, coboara pe ulite si se indrepta spre Cavarna. La poarta casei, oaspetii sunt intampinati de Ioana, care se bucura la vederea automobilului. Încantat de primire, precum si de peisaj, autorul se simte intimidat de numarul mare de oameni care ii ureaza bun venit, cu toate ca pe unii nici nu ii cunostea. Dupa ce naratorul-personaj observa imbracamintea Ioanei, o priveste cu dragoste, cu duiosie, dar constata ca poarta o rochie urata, lucrata de ea, fara gust, cu toate ca intentia ei fusese sa o faca pretentioasa. Subiectul al III-lea (30 de puncte) Imaginarul poetic al creatiei bacoviene prin referire la doua poezii studiate: * Universul liric bacovian si poeziile "Plumb" si "Lacustra" de George Bacovia (Dragos Zevedei)

---

Comentarii