centralizare rezolvari limba romana (variantele 71 -75)

Prin amabilitatea clasei a XII-a de la Scoala Superioara Comerciala “Nicolae Kretzulescu” din Bucuresti, coordonator prof. Mariana Badea va punem la dispozitie rezolvarile variantelor de subiecte pentru examenul la limba romana . Rezolvarile pot fi luate si de pe siteul Editurii Badea .

Rezolvare Varianta 71 Limba romana

Subiectul I (40 de puncte) (Camil Petrescu, "Contesa bolnava") 1. Sinonime: gazeta = ziar, jurnal; cafenea = bar, local; intesat = impanzit, aglomerat, emotie = induiosare, fior 2. Parantezele evidentiaza explicatia suplimentara pe care naratorul simte nevoia sa o ofere cititorului, caruia i se adreseaza prin sintagma "daca vreti": "N-as putea spune ce vorbeam cu Baroana […], (sau daca as spune ar parea neverosimil, daca vreti comic, caci nu faceam decat sa-i repet cele ce scriau gazetele)". 3. Campul semantic al "arhitecturii": "palat", "bloc", "case", "fatada", "apartament", "cubista" 4. Cuvintele "faianta" si "cuminte" sa aiba alt sens decat in text: *Faianta are culoarea cerului senin. *Copilul este cuminte numai daca i se promite o jucarie. 5. Repetarea cuvantului "impreuna" accentueaza preocuparile comune ale celor cinci-sase prieteni, care formeaza un grup omogen, cu acelasi tip de preferinte, fiind nedespartiti la masa, la cafenea, la plimbare sau la teatrul de varietati. 6. Sentimentele contradictorii ale naratorului fata de Baroneasa: „nici nu cred ca eram indragostit de ea...”/ „Dar eram totdeauna cuprins de o cuminte fericire ...” 7. Caracteristicile naratorului subiectiv sunt evidentiate prin folosirea verbelor si pronumelor la persoana I, prin naratiunea subiectiva si prin implicarea acestuia in evenimente pana la substituirea lui de catre personaj: "mi-", "eram", "petreceam", "ma", "vorbeam", "sa repet" etc. 8. O trasatura generala/particulara a stilului este finetea, care se realizeaza prin intrebuintarea acelor cuvinte ce exprima in mod subtil ideea, sensul, apelandu-se la aluzie, urmand ca cititorul sau interlocutorul sa descopere esenta comunicarii, de unde reiese statutul de intelectual al personajului-narator. 9. Naratorul-personaj ofera cateva detalii biografice despre Baroneasa R., care era originara din „Temisoara”, se refugiase la Arad, de unde, nemaiavand pe nimeni, se intorsese in orasul natal, la o matusa. Prin caracterizare directa, se compune un succint portret fizic prin epitete: Baroneasa era o "bruna ca o creola" si "cea mai frumoasa femeie din oras". În mod indirect, prin confesiunea trairilor naratorului, reies farmecul si atractia pe care eroina o exercita asupra barbatului: "prietenia ei ma flata, imi vindeca oboseala prin bucuria de a privi ca o filtrare a sangelui obosit de munca otravita a tipografiei. Erau aceste doua ore ca o muzica diafana de lumina, care stimuleaza toate functiile vietii vegetative." 10. În al doilea alineat, descrierea arhitecturii orasului este realizata prin imagini vizuale: partea cealalta a bulevardului era "ocupata jumatate de un imens palat, casa de raport armonioasa, cum putine erau pe vremea aceea in Europa intreaga."; "zeci de apartamente, toate bronz auriu, mozaic si lemn tare vopsit in alb". O alta trasatura a descrierii este tehnica detaliului utilizata cu maiestrie de Camil Petrescu: blocul avea fatada "pe trei strazi, daca nu patru, caci in spate erau gradini, impartit in cateva zeci de apartamente, toate bronz auriu, mozaic si lemn tare vopsit in alb". Subiectul al II-lea (20 de puncte): Rezumatul textului de la Subiectul I, din opera "Contesa bolnava" de Camil Petrescu: Naratorul-personaj, in ipostaza unui gazetar, isi petrece timpul liber cu un cerc de prieteni, mergand impreuna la masa, la cafenea, la plimbare si la teatru, intr-un oras cu o arhitectura deosebita, maretia palatului fiind unica in Europa. El o viziteaza frecvent pe Baroneasa R., o unguroaica refugiata la Timisoara, care il fascineaza pe narator cu frumusetea si cu franceza ei senzuala. Conversatiile cu Baroneasa aveau un farmec aparte si-l relaxau dupa munca nociva de la tipografie, desi subiectele discutate se rezumau doar la ceea ce scriau gazetele. De asemenea, prietenia cu frumoasa femeie era flatanta pentru narator, iar cele doua ore, cat dura vizita, il revigorau in totalitate, reconfortandu-l prin atentia si prin intrebarile ei serioase. Subiectul al III- lea (30 de puncte) Particularitati de structura, de limbaj si expresivitate ale textului poetic, intr-o poezie neomodernista studiata: * "Leoaica tanara, iubirea" de Nichita Stanescu * "Catre Galateea" de Nichita Stanescu (Ana-Maria Enachescu)

Rezolvare Varianta 72 Limba romana

Subiectul I (40 de puncte) (Camil Petrescu, "Un om intre oameni") 1. Polisemia cuvantului "a slabi": *Datorita regimului, Anca a slabit 10 kilograme. *Din cauza efortului, organismul ei este foarte slabit. 2. Utilizarea punctelor de suspensie in replica stolnicului Bascoveanu marcheaza pauze in fluxul ideilor si evidentiaza starea de agitatie interioara atunci cand ii explica pitarului motivul pentru care trebuia sa se grabeasca. 3. Campul semantic al cuvantului "zapada": vifornita, viscolul, nametii, ninsoare, troienind, fulgii 4. Prin folosirea registrului arhaic se compune atmosfera epocii istorice din preajma revolutiei de la 1848. 5. Verbele la perfect simplu se folosesc pentru a sugera o actiune sau stare de data recenta, finalizata de curand, avand rol afectiv si stimulativ pentru ritmul alert al actiunii: "Pitarul Barbu Petrescu se pomeni ca vine spre conac"; "Pitarul ingalbeni"; "Bascoveanu trecu in goana". 6. Numele si functia personajelor implicate in dialog: Barbu Petrescu- pitar; Gheorghe Bascoveanu- stolnic 7. Rolul indicilor spatiali este de a reflecta un spatiu real, acela al conacului unde locuia pitarul Barbu Petrescu, de a indica cititorilor locurile pe unde personajele trebuie sa treaca si itinerarul pe care sa-l urmeze pentru a ajunge la destinatie: Salatruc, manastirea Cotmeana, Greblesti, Turnu Rosu etc. 8. Particularitati ale vorbirii directe /ale stilului direct: - prezenta dialogului, - adresarea directa prin vocativul substantivelor si imperativul verbelor: „Boierule[..] ii striga omul de pe cal”; "Nu intarzia!" - prezenta verbelor de declaratie: "striga", "intreba" 9. Vestile despre fuga stolnicului Matei Lacusteanu il sperie pe pitar si-l determina sa plece cat mai repede „intr-un ceas suntem gata si noi”, considerand ca trebuie sa paraseasca tara. 10. Textul narativ se defineste prin naratiune si dialog ca moduri de expunere specifice genului epic. Actiunea se bazeaza pe fapte, intamplari si evenimente, la care participa un numar mare de personaje. Naratorul este omniscient si obiectiv, prin povestirea la persoana a III-a. Subiectul al II-lea (20 de puncte) Redacteaza un curriculum vitae (CV) valorificand datele dintr-o cerere: CURRICULUM VITAE Obiectivul interviului: angajarea pentru postul de operator PC Numele si prenumele: Manolescu Andrei Domiciliul: Rasnov, strada Nicolae Jiga, numarul 48 Studii absolvite: * Colegiul National „Ion Barbu”, promotia 2002 * Cursurile organizate de ECDL Romania Abilitati:    - Cunoastere a limbilor engleza, franceza, spaniola - nivel avansat - Operator PC Experienta:     - angajat, cu vechime de doi ani, la Computer Serv SA Brasov; - participarea la Olimpiadele scolare de informatica in toti cei patru ani de liceu; Anexez, in copie, urmatoarele documente doveditoare: * Diploma de bacalaureat; *Diplomele obtinute la Olimpiadele scolare de informatica in toti cei patru ani de liceu; *Atestatul de cunoastere a limbilor straine: engleza, franceza, spaniola; *Permisul European de Conducere a Computerului, eliberat de ECDL Romania si recunoscut de M.Ed.C.; *Calificativul obtinut in urma celor doi ani de munca la Computer Serv SA Brasov *Scrisoarea de recomandare, semnata de domnul director al firmei Computer Serv SA Brasov 25 iunie 2007, Brasov Andrei Manolescu Subiectul al III- lea (30 de puncte) Conditia omului de geniu, intr-o poezie studiata, apartinand lui Mihai Eminescu: * "Scrisoarea I" de Mihai Eminescu * "Luceafarul" de Mihai Eminescu (Alina Ergoveanu)

Rezolvare Varianta 73 Limba romana

Subiectul I (40 de puncte) (George Calinescu, "Scrinul negru") 1. Cuvinte derivate: prefãcut ; alocuri ; imbãtranit ; fumuriu 2. Cele douã virgule marcheaza propozitia incidenta, interventia naratorului in replica unui personaj: "- Monseniore, incepu printesa sever, mi s-a spus ca ai fi botezat catolic de mama lui Filip al nostru". Fraza redã vorbirea directã. 3. Sens conotativ al cuvintelor "legat", "lipit": *În situatia data, sunt legat de maini si de picioare si nu pot zice nimic. *Statea nemiscata, cu privirea lipita de vitrina magazinului. 4. Expresii/locutiuni cu substantivul "manã": a pune mana de la manã, peste manã, manã-n manã, a da mana, a se lua de manã cu cineva, pe sub mana, a da o mana de ajutor, a avea la mana pe cineva, a face cu mana, mana sparta, a cere mana cuiva. 5. Structuri/ sintagme obiecte de mobilier: "divan slujind si de pat", "ladã mare de nuc sculptat", "bãnci ordinare de lemn", "o mica comoda Louis-Philippe", "un secrétaire Louis XVI de lemn de trandafir" 6. Limbajul cult: - folosirea neologismelor: “domiciliu”, “lamentabil” si prin folosirea cuvintelor imprumutate din alte limbi “secrétaire” - alcatuirea complexa si intelectualizata a frazelor 7. Naratorul este omniscient si obiectiv (narator heterodiegetic), prin naratiunea la persoana a III-a 8.  Textul este o descriere prin: - numeroasele imagini vizuale - prin utilizarea detaliului in prezentarea mobilierului din incapere 9. Trasaturi ale Printesei Hangerliu: exigentã si autoritara, “ incepu printesa sever”, infatuata, se considerã superioarã celorlalti oameni, snoaba si rece, gasindu-si refugiul intr-un fotoliu vechi “in fotoliul ei, salvat din naufragiul vietii”. 10. Reprezentant al curentului literar realism, George Cãlinescu prezintã in “Scrinul negru” relatia dintre om si mediu, dintre individ si societate, relatiile intre oameni. De asemenea, el critica relatiile interumane si prezintã realitatea contemporanã intr-un mod obiectiv. Subiectul al II-lea (20 de puncte) Text argumentativ: "Politetea este adunarea la un loc a gustului celui bun a fiecarui veac. Gustul cel bun nu se invata, el e in inima" (Ion Heliade-Radulescu, "Opere", III) Afirmatia lui Ion Heliade-Radulescu despre politete se poate aplica oricãrei perioade istorice si consider ca isi dovedeste perfect valabilitatea. Politetea nu se poate invata, dar, in mare parte, fiecare este influentat de mediul in care traieste, de familie, de educatia primita in copilarie si adolescenta, de civilizatia anturajului. Mai intai, politetea tine de bunul-gust al fiecãrui om, insa acesta nu se poate invata, oricat de mult ar incerca familia, el este adanc inrãdãcinat in personalitatea fiecãrui om. În alta ordine de idei, fiecare veac si-a pus amprenta asupra ideii de politete, desi, in esenta, conceptul nu s-a schimbat foarte mult. Totusi, parca mileniul trei a adus cu sine o diminuare a gradului de politete, aflat, cred, in relatie directa cu scaderea bunului-gust si al bunului-simt totodata. Am observat ca majoritatea scaunelor din metrou sunt ocupate de tineri si de barbati, ca, intrand in magazin, sunt imbrancit si dat la o parte din usa ce pare prea ingusta, ca limbajul este din ce in ce mai vulgar, ca indecenta este la loc de frunte si uneori de lauda. De aceea, nu pot decat sa trag un semnal de alarma pentru degradarea rasei umane. Sa fie acesta "bunul-gust" al veacului nostru?! În concluzie, desi politetea este un concept moral cunoscut tuturor, el tine, totusi, de respectarea anumitor reguli, comportamentul decent vine din bunul-gust al fiecãrui om. Subiectul al III- lea (30 de puncte) Apartenenta la neomodernism a unui text poetic studiat: * "Leoaica tanara, iubirea" de Nichita Stanescu * "Catre Galateea" de Nichita Stanescu Alexandra Iazageanu

Rezolvare Varianta 74 Limba romana

Subiectul I (40 de puncte) (George Calinescu, "Enigma Otiliei") 1. Cuvinte derivate: "repezeala", "inconjurata", "ingrijorat", "taraneasca", "vechime", "grosime" 2. Semnele de punctuatie din structura "- Dar voi ce faceti?": - linia de dialog introduce vorbirea directa, replica unui personaj; - semnul intrebarii marcheaza sensul interogativ al propozitiei 3. Expresii/ locutiuni cu verbul "a pierde": a pierde vremea; a pierde ocazia; a-si pierde sirul (gandurilor); a se pierde in fata cuiva (a se emotiona); a pierde concursul; a-si pierde controlul 4. Campul semantic al "vestimentatiei": "ciorapi de lana", "camasa de noapte", "nadragi", "pantaloni", "surtuc", "iminei", 5. Perspectiva narativa se defineste prin naratorul obiectiv si omniscient si prin naratiunea la persoana a III-a 6. Interpretarea textului: "fizionomia aspra […] a unui capitan de vapor care comanda in timp de naufragiu". Comparatia sugereaza, indirect, trasatura de caracter a Aglaei, care, cu o privirea autoritara asemanatoare cu aceea a unui capitan de vapor in timp de naufragiu, se agita si da comenzi ca "sa salveze" pentru sine averea lui Mos Costache de eventuali atentatori. 7. Calitati generale/ particulare ale stilului: Corectitudinea utilizarii limbii literare si cursivitatea ideilor (insiruirea clara a ideilor/ aspectelor/ intamplarilor) 8. Registrul cult al limbii, prin doua citate: - "fizionomia aspra a unui capitan de vapor care comanda in timp de naufragiu"; - "ca si cand n-ar fi fost niciodata vreun conflict intre ea si ei" 9. Mos Costache ilustreaza, ca tip de personaj, avarul, trasatura ce reiese indirect din vestimentatia lui veche si neingrijita: ciorapii rupti de unghiile de la picioare, nadragii de stamba, sireturile rupte si inlocuite cu bucati de sfoara. Calicia personajului este relevata indirect si de efortul imprudent de a cauta si cere cheile ("Che…. che-i-le!"), desi suferise un accident cerebral si trebuia sa stea nemiscat. 10. Caracteristici ale prozei realiste: - utilizarea detaliului in descrierea imbracamintei personajului, care are rol caracterizator - naratorul obiectiv si omniscient si focalizarea zero ("dindarat") Subiectul al II-lea (20 de puncte) Rezumatul textului reprodus la Subiectul I, din romanul "Enigma Otiliei" de George Calinescu: Accidentul cerebral al lui Mos Costache declanseaza o adevarata strategie de ocupatie a casei bolnavului de catre Aglae care, ca un adevarat capitan in timp de naufragiu, repartizeaza membrii familiei cu scopul de a pazi cu strasnicie averea batranului. Iritata de prezenta lui Felix si a Otiliei, ea-si indreapta toata energia asupra fratelui sau, caruia ii reproseaza ca se oboseste prea mult ca sa construiasca inca o casa. Aglae hotaraste ca bolnavul trebuie imediat dezbracat si trece la fapte fara sa mai astepte consimtamantul cuiva. Îmbracamintea saracacioasa, neingrijita si veche ii starneste Aglaei alte reprosuri aluzive la adresa Otiliei. Avaritia batranului este sugerata destul de transparent in tot textul, in finalul caruia Mos Costache, desi bolnav, cere cu insistenta si efort cheile. Subiectul al III-lea (30 de puncte) Structura, limbajul si expresivitatea textului poetic, pe baza unei poezii studiate apartinand lui Nichita Stanescu: * "Leoaica tanara, iubirea" de Nichita Stanescu * "Catre Galateea" de Nichita Stanescu (Sabina Radulescu)

Rezolvare Varianta 75 Limba romana

Subiectul I (40 de puncte) (Marin Preda, "Morometii" II) 1. Polisemia cuvantului "a curge": *Pe masura ce imaginile curgeau pe ecranul televizorului, copilul parea din ce in ce mai uimit de multitudinea culorilor miscatoare. *Ploaia curgea pe stresini cu un zgomot ciudat. *Parul balai ii curgea pe spate, pana la brau. 2. Semne de punctuatie in fragmentul: "Ce zisesi tu, Gheorghe? A, da, asa e!" Prima virgula marcheaza vocativul substantivului Gheorghe in propozitia interogativa; a doua virgula delimiteaza adverbul afirmativ "da", separandu-l de restul propozitiei exclamative. Semnul intrebarii indica propozitia interogativa si semnul exclamarii finalizeaza propozitia exclamativa. 3. Expresii/ locutiuni cu verbul "a sta": „ a sta de veghe”, „a sta sa cada”, „a sta degeaba”, „a sta de vorba”. 4. Camp semantic al "ploii": apa, picaturi, nori, lichid. 5. Tema monologului interior al lui Moromete se refera la nesiguranta vietii asupra careia cugeta, gandindu-se ca varsta n-ar fi o problema, ca ar putea trai si o suta de ani, dar este posibil sa piarda pamantul si atunci n-ar mai avea cu ce sa-si hraneasca familia. 6. Perspectiva narativa se defineste prin naratorul obiectiv si omniscient (heterodiegetic) si naratiunea la persoana a III-a 7. Registrul oral/colocvial: „Ce zisesi tu, Gheorghe?”; "Ce, nu e bine de trait?" 8. Moduri de expunere: naratiunea, monolog interior. 9. Ilie Moromete, un barbat de „peste saizeci de ani” (autocaracterizare-monolog interior) este descris in mod direct din punct de vedere fizic: ”[…] chipul osos, cu fruntea lui bombata si cu ochii feriti sub arcade puternice si drepte..[…] se trasesera mult in orbite”. Privirea sa indreptata „mereu in zarea campiei” evidentiaza detasarea fata de cei din jur, faptul ca intotdeauna se lasa purtat de gandurile sale, trebuindu-i „cel putin o secunda in plus ca sa vie aproape si sa inteleaga ce-i spuneai”. 10. Oralitatea stilului este data in acest text prin folosirea numeroaselor regionalisme, cuvinte populare sau imbinari de cuvinte specifice adresarii directe, orale: „amesticatura”, „ici”, „grumaz”, „asa de bun”, „Uita-te la mine”, „Ce, nu e bine de trait?”, „sacaita”, „ A, da, asa e!”. Subiectul al II-lea (20 de puncte) Text argumentativ despre politete: „Politetea este o pudoare si o necesitate de distanta.” (Tudor Arghezi – Scrieri) Afirmatia lui Tudor Arghezi este, in opinia mea corecta, deoarece politetea denota atat o decenta comportamentala izvorata din respectul pentru persoana cu care relationam, dar si dorinta de a mentine o anumita distanta sufleteasca fata de respectiva persoana. Mai intai, politetea inseamna pudoare, pentru ca presupune o anumita cuviinta, o purtare manierata, care sa exprime consideratia si pretuirea pe care o avem fata de o persoana pe care nu o cunoastem foarte bine, sau cu care nu avem o relatie apropiata. Politetea este, de asemenea, o necesitate de distanta, fiindca poate fi perceputa ca un comportament sobru, rece fata de cei cu care intram in contact. Astfel, atitudinea politicoasa poate deveni un scut in relatiile cu persoanele pe care nu le vrem foarte aproape de noi. În concluzie, politetea poate fi privita atat ca un comportament ales, respectuos, apanaj al oamenilor educati, dar si ca un mijloc de a mentine distanta fata de cei care nu ne sunt agreabili. Subiectul al III- lea (30 de puncte) Structura, limbajul si expresivitatea textului poetic, pe baza unei poezii studiate apartinand directiei traditionaliste: * "În gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu * "Aci sosi pe vremuri" de Ion Pillat (Alina Marin)

---

Comentarii