centralizare rezolvari limba romana (variantele 66 - 70)

Prin amabilitatea clasei a XII-a de la Scoala Superioara Comerciala “Nicolae Kretzulescu” din Bucuresti, coordonator prof. Mariana Badea va punem la dispozitie rezolvarile variantelor de subiecte pentru examenul la limba romana . Rezolvarile pot fi luate si de pe siteul Editurii Badea .

Rezolvare Varianta 66 Limba romana

Subiectul I (40 de puncte) (Ioan Slavici, "Budulea Taichii") 1. Sinonime: prefacere = evolutie, schimbare, transformare; arhivar = functionar; exemplar = volum; cuvioasa = credincioasa, evlavioasa 2. În enuntul "Iar Hutu a primit scrisoarea, a cetit-o si s-a intors, apoi s-a dus sa sarute mana episcopului…", virgula are rolul de a coordona prin juxtapunere propozitiile de acelasi fel. 3. Polisemia cuvantului "a face": *Şi-a facut o vila la Snagov. *Are talentul de a face bani din orice. *Pentru examen, am facut abia cinci variante la romana si mai am de facut nouazeci. *La Şcoala de Arta Populara face muzica, pentru ca vrea sa intre in show-biz. *Vlad face Facultatea de Limbi straine pentru ca vrea sa lucreze in diplomatie. 4. Campul semantic al "teologiei": “cuvioasa”, “episcop”, “clerical”, “episcopie”, "consistorial" 5. Modul de expunere utilizat in fragmentul dat este naratiunea. 6. Particularitati ale stilului: - oralitatea este definita prin cuvinte si expresii populare: "serpar", "sa fi umblat prin tari straine", prin numeroasele intercalari - verbe "dicendi", specifice stilului indirect: "a ras", "a zis", "zicea" 7. Vorbire directa: “― E bine!” 8. Calitati ale lui Hutu: este respectuos cu oficialitatile bisericesti, prietenos, ascultator si recunoscator fata de dascalul sau. De asemenea, Hutu are si simtul umorului “nimeni nu radea mai din toata inima decat dansul”. 9. O calitate particulara a stilului este oralitatea reprezentata de numeroase locutiuni, intercalari, expresii populare si regionalisme. 10. Dascalul Claita se mandrea cu Hutu, care-i fusese elev in Cocorasti, ca ajunsese sa cunoasca lumea, sa umble prin tari straine, sa stea o vreme la Viena si sa ajunga functionar la episcopie. Atitudinea dascalului sugereaza faptul ca si dintr-o scoala de tara se poate ridica un invatat, o personalitate demna de respect, care sa faca cinste tuturor satenilor. Subiectul al II lea (20 de puncte) Întocmirea unei scrisori cu inceput dat: Predeal, 29.06.2007 Salut amice, Tare m-as bucura sa-ti vad fata cand citesti randurile acestei scrisori. Parca te aud spunand: “ Esti iar la munte norocosule!” Ei, da! Sigur ca m-am gandit la tine cand am trecut prin localitatea natala, pentru ca am dat nas in nas cu bunicii tai. Tocmai se duceau la primarie. Le-am spus ca o sa-i vizitezi cat de curand. Chiar daca ma simt foarte bine in excursie alaturi de ceilalti colegi, eu tot iti simt lipsa. Dar, oricum, tu trebuie sa te pregatesti foarte bine pentru olimpiada de saptamana viitoare. Ce sa-ti fac daca tu esti tocilarul clasei? Hai, nu te supara asa de repede, stii doar ca am glumit, pentru ca eu ma bucur sa am un amic cum esti tu. Ştii ca tu esti mandria clasei si a scolii noastre! Datorita tie, liceul nostru este cel mai cunoscut din Ploiesti, doar unul este Mihai Florian!… Gata! Te laud prea mult si nu e bine! Deja am vorbit cu doamna diriginta si ne-a promis ca o sa mai facem o excursie in care sa poti si tu sa vii cu noi, pentru ca iti ducem dorul. Nu mai are nimeni simtul umorului, asa cum il ai tu. Am trecut pe langa raul in care ai cazut in excursia trecuta. Nu am putut sa ma abtin si am ras cu lacrimi. Ai fost tare caraghios atunci si, totusi, mai aveai simtul umorului, chiar daca luasesi o cazatura groaznica. Ce sa-ti mai spun, decat bafta la invatat si ne vedem luni la scoala, sa-ti povestesc in amanunt tot ce am facut in excursie. Te saluta amicul tau, Andrei Subiectul al III- lea (30 de puncte) Modernismul unei poezii studiate, apartinand lui Lucian Blaga: * "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" de Lucian Blaga (Dana Caraibot si Alexandra Radu)

Rezolvare Varianta 67 Limba romana

Subiectul I (40 de puncte) (Mihail Sadoveanu, "Venea o moara pe Siret") 1. Sinonime: navalnic = furtunos, aprig, impetuos; domol = calm, domol, linistit; se cumpaneau = se leganau, se clatinau; naruire = prabusire, daramare 2. Punctele de suspensie in fragmentul "Şi serpele acesta de odgon iar il legam de stalp… Mare vuiet." marcheaza o pauza mai lunga in vorbire prelungind starea afectiva provocata de forta apei. 3. Figuri de stil: - personificare: “Undele tulburi se framantau cu manie” - metafora: “...sapau goluri care alergau rotitoare” 4. Campul lexical al apei: “pod” “mal” “raului” “baltii” 5. Etape ale desprinderii podului: “Odgonul slabea”; “stalpul de dincolo se pleca incet-incet”; “Odgonul scapata din partea cealalta”: “Urma o naruire pripita de grinzi, de lemne, de scanduri” 6. Sensul afirmatiei: "Nu-i cum vrem noi; ii cum vrea el". Prin aceste vorbe, mos Pahomie isi exprima convingerea ca fortele naturii nu pot fi controlate de oameni, acestia fiind neputinciosi in fata apelor dezlantuite ale Siretului. 7. Perspectiva narativa este definita prin naratorul omniscient, omniprezent si obiectiv, care relateaza faptele prin naratiunea la persoana a treia. 8. Caracterizarea lui mos Pahomie: Protagonistul fragmentului, podarul Mos Pahomie, traieste in aceste locuri de o viata si le cunoaste foarte bine, asa cum isi cunoaste baba. El este caracterizat direct de catre narator ca un batran intelept, care-si poate stapani reactiile, privind calm la prabusirea podului si fiind constient ca niciun om nu poate opune rezistenta naturii: „Iaca, acolo-i slabaciunea... zise el cu liniste”. Podarul este ironic si batjocoritor cu Iordache Nastratin, trasaturi indirecte reiesite din atitudinea podarului („De-acu ti se rupe mosia in doua! urma batranul cu rasu-i rautacios”), pe care nu-l induioseaza disperarea inutila a tanarului. Protagonistul fragmentului este caracterizat indirect, prin propriile vorbe, drept un om cu frica de Dumnezeu, care stie ca puterile devastatoare ale naturii nu pot fi stavilite de oameni: „Nu-i cum vrem noi; ii cum vrea el.” 9. O calitate generala/particulara a stilului: stilul este beletristic (artistic) si se defineste prin folosirea cuvintelor cu sens conotativ, prin polisemie, bogatie sinonimica, prin imagini artistice, topica si punctuatie si se adreseaza mai ales imaginatiei si sensibilitatii cititorului. 10. Oralitatea stilului se defineste prin registrele stilistice care se manifesta in acest fragment. Expresiile populare "cazu pe ganduri", "isi cauta de treaba", regionalismele numeroase, "saicile", "cearca", "s-o poruncit", precum si limbajul moldovenesc si taranesc al personajelor dau textului expresia de spunere, de auditiv, prin care se transmite cititorului o puternica emotie, adresandu-se imaginatiei si sensibilitatii acestuia. În aceeasi modalitate de expresie a oralitatii se inscrie topica si punctuatia textului beletristic, realizate prin interjectia "Iaca", prin propozitii exclamative care sugereaza teama, "Cum se poate!", resemnarea "De-acu s-o sfarsit!" ori deprimarea neputintei umane: "Mare huiet; cumplit lucru-i apa!". Subiectul al II lea (20 de puncte) Rezumatul textului reprodus la Subiectul I, din "Venea o moara pe Siret", de Mihail Sadoveanu: Podarul, Mos Pahomie, este chemat de oamenii stransi pe malul Siretului pentru a repara un pod aproape distrus de apele umflate ale raului Siret. Om al locului, el observa imediat slabiciunea stalpului de care era legat capatul odgonului si-i anunta pe ceilalti ca nu se poate face nimic. Mosierul il trimisese pe Nastratin cu oameni ca sa ajute la salvarea podului, dar Mos Pahomie il ironizeaza, spunandu-i ca Siretul nu face cum vor oamenii, ci cum vrea el. În cele din urma, sub forta involburata a raului, podul se prabuseste, iar daramaturile au pornit-o vijelios spre Galati, sub privirile neputincioase ale oamenilor care sunt convinsi acum ca s-a sfarsit. Subiectul al III- lea (30 de puncte) Caracteristicile limbajului poetic intr-o poezie romantica studiata: * "Revedere" de Mihai Eminescu * "Dorinta" de Mihai Eminescu * "Floare albastra" de Mihai Eminescu * "Sara pe deal" de Mihai Eminescu * "Scrisoarea I" de Mihai Eminescu * "Luceafarul" de Mihai Eminescu (Vlad Costica)

Rezolvare Varianta 68 Limba romana

Subiectul I (40 de puncte) (Liviu Rebreanu, "Cantecul lebedei") 1. Expresii/locutiuni cu substantivul "ochi": ochi pentru ochi; a da ochii cu cineva; a face ochi dulci cuiva; a-si da ochii peste cap; 2. Punctele de suspensie aflate la sfarsitul propozitiilor marcheaza pauzele din firul narativ si, ca efect stilistic, sugereaza starile nostalgice ale naratorului, sovaielile privind propriile sentimente 3. Sinonime: stranie = ciudata; plapanda = delicata, fragila, sensibila; zglobiu = vesel; a pizmui = a invidia 4. Sensul conotativ al cuvantului "raza": * Razele sufletului sau ii incalzeau pe cei din preajma lui. *O timida raza de speranta ii lumina ochii. 5. Figuri de stil din penultimul alineat: - “intr-o casuta alba, vesela, modesta” - enumeratie de epitete cu nuanta personificatoare, ce compun imaginea vizuala a casei, in relatie directa cu firea locatarilor - “carlionti zburdalnici” - epitet personificator ce sugereaza farmecul tineresc al fetei 6. Autorul este Liviu Rebreanu, cel care a scris opera “Cantecul lebedei”, naratorul, care este si personaj, povesteste la persoana I despre iubita sa, Anisoara, cititorul receptand realismul faptelor si sentimentelor 7. Verbele la imperfect, "ascultam", tulburau", "ma simteam", "cautau", "priveam", exprima o actiune inceputa in trecut care nu s-a finalizat. Rolul stilistic al acestora sugereaza nesiguranta naratorului si rememorarea unor actiuni ce-i provoaca sentimente de nostalgie. 8. Portretul eroinei este realizat in mod subiectiv, prin perceptia pasionata a naratorului-personaj. Anisoara este caracterizata direct de narator, prin evidentierea trasaturilor fizice, "micuta si alba", si a celor morale, "gingasa si blanda". Parea o fire vesela, "buzele ei zambeau mereu", dar transmitea o tristete bizara si misterioasa, deoarece surasul era "adumbrit de o melancolie stranie", iar ochii albastri ii lacrimau ganditori. Protagonistul-narator o descrie in mod direct ca fiind tacuta si plapanda, ascultand cu ochii mari, mirati, vorbele barbatului. Uluirea si nepriceperea ii dadeau o naivitatea feciorelnica. Prima data cand se intalnise cu sotul sau, purta o rochita albastra presarata cu floricele vinete-inchise. Avea un trandafir alb in piept si altul in parul blond, carliontat, sugerand indirect tineretea, farmecul si puritatea Anisoarei. 9. Naratorul se gaseste intr-o criza a iubirii. El remarca, dintr-o data, ca iubirea pentru sotia sa il orbise in asa masura, incat nu observase ca sentimentele ar putea sa nu fie reciproce, ca femeia iubita ascundea in inima ei o tristete bizara, pe care el nu o poate intelege. Detalii, intamplari ce inainte pareau nesemnificative macina sufletul naratorului si il fac sa se intrebe si mai mult daca iubirea lor este adevarata. Adverbul dubitativ, "poate", exclamatiile si interogatiile retorice ("Şapte ani n-am observat tristetea sufletului ei! N-am vrut, sau n-am putut?"), punctele de suspensie ("Am iubit-o… […] Nu stiu…") amplifica starea de panica si agitatie interioara, sovaiala chinuitoare si suferinta declansata de aceasta descoperire dureroasa, ca femeia iubita devenise pentru el o necunoscuta. 10. Registrele stilistice: cuvinte si expresii populare -“adumbrit” “pripasita” “pizmuiam”, "hodorogita"- se imbina armonios cu limbajul cult metaforic: "O priveam doar pe furis, infricosat parca de frumusetea ei, de zambetul ei, si pizmuiam grozav razele care o mangaiau in draga voie si a caror mangaiere ea o sorbea ca o alintare de dragoste."

Rezolvare Varianta 69 Limba romana

Subiectul I (40 de puncte) (Liviu Rebreanu, "Cantecul iubirii") 1. Sinonime: amurg= inserare; vreme= perioada, timp; invaluie= acopera; tanar= june, flacau; 2. Punctele de suspensie folosite in mod repetat in text sunt pauze afective in fluxul narativ si sugereaza reflectiile rememorarii unor intamplari din trecut. 3. Campul semantic al cuvantului "amurg": "inserare", "lumina ruginie", "cernita", "umbre" 4. Expresii/ locutiuni cu substantivul "lume": a pleca in lume, pentru nimic in lume, a iesi in lume, a veni pe lume. 5. Tipurile de narator: - narator omniscient (vocea auctoriala), prin naratiunea la persoana a III-a - personaj-narator (mos Costin), care se confeseaza prin naratiunea la persoana I 6. Tipuri de timp: - timpul povestirii este prezentul folosit in prima parte a textului: “…mos Costin sade pipernicit si tacut, cu privirile pribege…”; - timpul povestit este trecutul, concretizat prin forma de imperfect a verbelor identificate in ultimele alineate, sugerand rememorarea unor fapte petrecute candva: “Eram pe-atunci ostas tanar si slujeam in Italia…”. 7. Titlul operei “Cantecul iubirii” este o metafora care sugereaza frumusetea povestii de iubire traite in tinerete si evocate de catre personajul mos Costin. Dragostea celor doi tineri fusese plina de pasiune si entuziasm, tulburandu-le sufletul pana in profunzimi nebanuite. 8. Caracterizarea personajului Ileana: - caracterizare directa de catre narator, care sugereaza tineretea si gingasia fetei: "fetiscana ca un bobocel inrourat" - caracterizare indirecta, prin propriile vorbe, semnificand sensibilitatea si delicatetea sufleteasca: "- Spune, taticule… mai spune!" 9. Consider ca relatia dintre cele doua personaje, mos Costin si Ileana, este foarte apropiata si fireasca intre tata si fiica. Prin diminutivul “taticule” este sugerata iubirea puternica, netarmurita, atasamentul fiicei fata de tatal ei. Fetei ii face mare placere sa-si asculte tatal povestind intamplari din tinerete, care-i dezvaluie sensibilitatea interioara: “Spune, taticule…mai spune!”. Şi lui mos Costin ii este tare draga Ileana, pe care o priveste “gales”, dragastos, duios si ii indeplineste dorinta, povestindu-i despre iubirea lui din trecut: “…apoi cu vocea lina, cu ochii inchisi, parc-ar citi in carte vremile trecute, incepe”. 10. Expresia din fraza: “Poate-mi furase si mie inima”, releva faptul ca “fetiscana” din tineretea lui mos Costin, pe care o descrie cu mult drag, “o gurita cat o cireasa coapta si doi ochi albastri cum e cerul cand e mai limpede”, avea atata farmec, incat reusise sa cucereasca inimile multora, sa-i faca sa se indragosteasca de ea sau pur si simplu sa o indrageasca. Batranul are o imagine clara a tinerei, intrucat si el fusese unul dintre cei care au iubit-o, a caror inima a fost furata de frumusetea, farmecul si zambetul rapitor al fetei. Subiectul al II lea (20 de puncte) Rezumatul textului reprodus la Subiectul I, din nuvela "Cantecul iubirii" de Liviu Rebreanu: Se lasa amurgul si lumina patrunde in casa tot mai putin. Focul din vatra palpaie in jurul ceaunului, in care se afla apa pentru mamaliga. Din cand in cand, mai patrunde in casa cate o adiere rece. Mos Costin sta pe prichiciul cuptorului, iar Ileana rasuceste firul de in. Fata, cu glas emotionat, isi roaga tatal sa-si continue povestirea. Dupa ce isi priveste fiica, batranul incepe sa-i descrie o fetiscana, ca ea, pe care o cunoscuse in tinerete si care era indragita de multa lume. Desi trecuse vreme lunga de atunci, el isi aminteste clar de tanara, recunoscand ca ii furase si lui inima. Mos Costin ii spune fiicei sale ca in acea vreme el era ostas in Italia, pentru ca pe atunci tinerii din oaste erau trimisi in tari straine si stateau acolo zeci de ani. Multi plecasera de tineri de acasa si s-au intors dupa foarte mult timp, fiind greu de recunoscut chiar si de catre cei din satul natal. Asa era lumea. Subiectul al III- lea (30 de puncte) Caracteristicile limbajului intr-o poezie simbolista studiata (expresivitate, ambiguitate, sugestie): * "Plumb" de George Bacovia * "Lacustra" de George Bacovia (Claudia Dragut) Subiectul al II lea (20 de puncte) Scrisoare cu final dat: Tulcea, 29.06.2007 Draga Emil, Cum este vremea prin Sinaia? Am auzit ca va veni in turneu o trupa de circ din Franta. Cred ca va fi un spectacol foarte interesant. Eu insa, imi doresc sa merg in aceasta vacanta de vara in Delta Dunarii, unde voi sta o saptamana. Dupa cum stii, am fost anul trecut si mi-a placut atat de mult, incat anul acesta trebuie neaparat sa ma duc iarasi acolo. Este un loc magnific, cum nicaieri nu am mai vazut. Natura este monumentala. Exista atatea specii de animale, de pasari si de plante, incat ti-ar lua saptamani, poate chiar luni, sa vezi macar jumatate dintre ele. Vom merge o gasca de opt prieteni. Unii au mai fost in Delta, altii vin pentru prima oara. Nerabdarea este, insa, aceeasi, poate chiar mai mare pentru cei care n-au mai vazut niciodata aceasta zona unica prin vraja ei. Mi-as dori grozav sa vii si tu cu noi, mai ales ca nu ne-am mai intalnit de mai bine de un an si sunt curioasa sa vad si cum arati. Ştiu ca nu prea ai incredere in mine, pentru ca tu nu ai incredere in fete, in general. Nu cred ca sunt omul potrivit sa te determine sa ma insotesti pe intinderea de ape din Delta, te avertizez insa ca nu vei gasi nicaieri un tinut mai misterios ca aici. Eu totusi sper sa vii, Tudorita Subiectul al III- lea (30 de puncte) Rolul elementelor de compozitie (titlu, incipit, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta etc.) in organizarea discursului liric, intr-o poezie studiata, apartinand lui Mihai Eminescu: * "Revedere" de Mihai Eminescu * "Dorinta" de Mihai Eminescu * "Floare albastra" de Mihai Eminescu * "Sara pe deal" de Mihai Eminescu * "Scrisoarea I" de Mihai Eminescu * "Luceafarul" de Mihai Eminescu (Andreea Dinca)

Rezolvare Varianta 70 Limba romana

Subiectul I (40 de puncte) (Liviu Rebreanu, "Ciuleandra") 1. Sinonime: nadejde = speranta; voievod = domnitor; pilda = invatatura, exemplu; escapada = aventura 2. Ghilimelele folosite in sintagma "omul justitiei" marcheaza un citat, cuvintele apartinand altui personaj 3. Campul semantic al "familiei": “frate”, “sotie”, “copil”, “neam”, "vlastar" 4. Expresii/locutiuni cu substantivul "viata": a-si vedea de viata; cu pretul vietii; fara pic de viata; pe viata; a capata viata; a da viata; pe viata si pe moarte; 5. Caracteristici ale descrierii portretistice in conturarea personajului Policarp Faranga: - descriere directa de catre narator prin epitete caracterizatoare: "omul serios si grav"; - descriere a trasaturilor fizice, prin imagine vizuala: "o barba superba […] cea mai frumoasa si mai ingrijita barba din Romania", trasatura care-i adusese notorietate si prestigiu 6. Figuri de stil prezente in enuntul: "Olga Dobrescu, fiinta gingasa, a fost o sotie ideala, buna, frumoasa, indulgenta, cu avere": - “fiinta gingasa” – epitet caracterizator - “ sotie ideala, buna, frumoasa, indulgenta, cu avere” – enumeratie de epitete caracterizatoare 7. Caracterizarea lui Policarp Faranga: - prin naratiune, reiese direct mandria despre obarsia sa straveche boiereasca: "Cu nimica nu se mandrea mai mult batranul decat cu neamul sau. Îsi urmarea ascendenta pana la Vlad Ţepes." - din faptele si relatia sa cu alt personaj, se distinge, indirect, infidelitatea si comportarea flusturatica fata de sotie, asa cum sugereaza naratorul omniscient: "Olga Dobrescu […] a fost o sotie ideala. Închidea ochii la numeroasele escapade pe care Poly le-a continuat si dupa casatorie". 8. Expresia ”a pune cruce” inseamna a sfarsi, a termina si este folosita pentru a exprima ideea ca Policarp a incetat sa mai aiba o viata usoara dupa moartea sotiei, deoarece a intrat in politica: "Tot atunci a pus cruce vietii usoare, intrand in politica, spre a avea o meserie". 9. Relatia dintre Policarp Faranga si Olga Dobrescu este construita de narator prin viziunea personajului masculin. Dupa ce gustase din toate placerile vietii usoare, el se casatorise cu o femeie frumoasa, buna si cu avere. Indulgenta si intelegatoare, Olga ii trece cu vederea sotului escapadele amoroase la care el nu renuntase nici dupa casatorie. Dupa patru ani, se naste Puiu, insa dupa alti patru ani femeia moare. Pierderea sotiei il trezeste brusc la realitate, devine responsabil pentru copil si face cariera in politica si ca jurist, ajungand sa ocupe portofoliul ministerial. 10. Naratorul omniscient povesteste la persoana a III-a despre viata personajelor, stie tot ceea ce gandesc, ce simt si ce intentioneaza sa faca ele: Olga "inchidea ochii la numeroasele escapade pe care Poly le-a continuat si dupa casatorie", "Cu nimic nu se mandrea mai mult batranul decat cu neamul sau". Subiectul al II-lea (20 de puncte): Redacteaza un curriculum vitae (CV) valorificand datele dintr-o cerere: CURRICULUM VITAE Obiectivul interviului: angajarea pentru postul de corespondent de presa al ziarului "Buna Dimineata, Tomis!" din Constanta Numele si prenumele: Petrescu Mihai Domiciliul: Constanta, strada Nicolae Milescu, nr.48 Studii absolvite: * Colegiul National "Mihai Viteazul, profilul Jurnalism, Constanta, promotia 2002 * Cursurile de Jurnalism organizate de Asociatia "Jurnalisti fara frontiere" * Cursurile organizate de ECDL Romania Abilitati: - Cunoastere a limbilor engleza, franceza, spaniola - nivel avansat - Operator PC Experienta: - participarea la actiuni de voluntariat ale Asociatiei "Jurnalisti fara frontiere" - participarea la concursul "Micii jurnalisti", organizat la Palatul Copiilor din Constanta, la care am obtinut premii in toti anii in care am luat parte, 1998-2000 Anexez, in copie, urmatoarele documente doveditoare: * Diploma de bacalaureat; *Diplomele obtinute la concursul "Micii jurnalisti"; *Atestatul de cunoastere a limbilor straine: engleza, franceza, spaniola; *Permisul European de Conducere a Computerului, eliberat de ECDL Romania 25 iunie 2007, Constanta Mihai Petrescu Subiectul al III- lea (30 de puncte) Prezentarea, comparativ, a modalitatilor de realizare a temei iubirii in doua poezii eminesciene studiate: * "Dorinta" de Mihai Eminescu * "Floare albastra" de Mihai Eminescu * "Sara pe deal" de Mihai Eminescu (Adriana Istrate si Diana Dumitrescu)

---

Comentarii