centralizare rezolvari limba romana (variantele 26 - 30)

Prin amabilitatea clasei a XII-a de la Scoala Superioara Comerciala “Nicolae Kretzulescu” din Bucuresti, coordonator prof. Mariana Badea va punem la dispozitie rezolvarile variantelor de subiecte pentru examenul la limba romana . Rezolvarile pot fi luate si de pe siteul Editurii Badea .

Rezolvare Varianta 26 Limba romana

Subiectul I (40 de puncte) (Nichita Stanescu, "Cu coltul inimii") 1. Sinonime: miraj = iluzie, inchipuire, nalucire; intregi = completi, integrali, 2. Punctul, ca semn de ortografie, se foloseste dupa majoritatea abrevierilor, dupa cele care pastreaza una sau mai multe litere din partea initiala a cuvantului. (DOOM-2): Scrisoarea Bancii era datata 23 ian. a.c. si ma anunta ca sunt restanta cu plata ratelor. Virgula, ca semn de ortografie, se foloseste in interiorul locutiunilor adverbiale, intre interjectii identice, intre cuvinte care se repeta. (DOOM-2): Cu chiu, cu vai mi-a inapoiat volumul pe care i-l imprumutasem anul trecut. Pupaza si-a anuntat zgomotos prezenta: cioc, cioc, cioc. Speram ca doar, doar il voi indupleca. 3. Expresii/ locutiuni cu "a intra": a intra la apa, a intra in vorba cu cineva; a intra in bucluc; a intra in vigoare; a intra in joc; a intra in voie cuiva; a intra la facultate; 4.Polisemia cuvantului "perdea": Fata s-a ascuns repede dupa perdea, dar tot am zarit-o. În ultima vreme, bancurile fara perdea au luat amploare. O perdea de fum acoperea peisajul. 5. Figuri de stil: "coltul inimii noastre" - metafora; "albe spume" - epitet in inversiune; "marii [...] albastre" - epitet cromatic; 6. Marcile lexico-gramaticale care atesta prezenta eului liric si, deci, existenta in text a lirismului subiectiv (reflexiv) sunt verbele si pronumele la persoana I plural: "suntem", "noastre" si interjectia cu valoare afectiva, "O". 7. Tema: misiunea artistului in lume; motive: cuvantul, ochiul; 8. Enumeratia “suntem aici/ in viata intregi si in lucrare” are rolul de a eterniza prezenta romanilor pe aceste meleaguri, care sunt nemuritori prin ceea ce infaptuiesc mereu, idee ilustrata prin verbul la persoana I plural "suntem" si substantivul "in viata". 9. Caracteristici ale neomodernismului: - limbajul artistic se distinge prin ambiguitatea expresiei: "cuvinte scrise cu coltul inimii noastre" - metafora - ingambamentul - continuarea ideii din versurile anterioare, fara a se marca fiecare vers prin majuscula ("scindare a unei unitati lexico-sintactice prin dispunerea ei in versuri diferite"- "Dictionar de stiinte ale limbii", Ed.Nemira) 10. Ultima strofa a poeziei incepe cu o conjunctie adversativa "Însa", care accentueaza valoarea spirituala a romanilor. Enumeratia compune ideea ca existam dintotdeauna si mereu pe aceste meleaguri, intr-o unitate nationala si un devotament patriotic ce definesc specificul acestui popor: "Însa pentru cei ce suntem aici/ in viata, intregi si in lucrare". Forta cuvantului, care in conceptia lui Nichita Stanescu are materialitate, este taios, are "lama de brici", dar si tandru si miraculos: "intrand in miracol, cu tandra mirare". Verbul "suntem" la prezentul gnomic si gerunziul "intrand" constituie expresia certa a continuitatii romanilor in patria lor. Subiectul al II-lea (20 de puncte) Continuarea unui dialog pe tema prieteniei ["- Alexandre, spune-mi, te rog, ce parere ai despre alegerea prietenilor? Trebuie sa-mi aleg prieteni dintre batrani sau dintre cei tineri? - Cred ca e bine sa ii si printre unii si printre altii. Iata ce spunea G.Calinescu, in Cronica optimistului: «Batranii au experienta, respect de trecut si de tot ce este maret, crutare fata de semeni, statornicie, fiindca ei insisi au invatat a pretui legamantul trainic intre oameni. Însa, daca stai numai intre batrani, imbatranesti. Ei se tem de tot ce-i nou, sau de frica de a nu-si pierde linistea, se dau cu vremurile noi prea impulsiv si nesincer. Tinerii sunt entuziasti, iubitori de omul cu intelepciune, dar cateodata sunt necumpatati si pre orgoliosi."] - Sa stii ca are dreptate Calinescu, spune Mihai, dupa o scurta pauza. - Bineinteles! E bine sa inveti in viata si de la tineri si de la batrani. Uite, eu de exemplu, stii cate pilde care si-au dovedit eficienta mi-a spus bunicul? Cu toate acestea, noi intram in relatie mai ales cu tineri de varsta noastra si tocmai de aceea am ramas uimit ca, aplicand invataturile bunicului, am rezolvat adesea neintelegeri sau chiar conflicte. Rabdarea si tactul sunt cele doua arme care inving orice controversa. Pe de alta parte, bunicul nu intelege de ce stau eu ore intregi cu ochii in ecranul calculatorului. Lui nu i se pare nimic interesant, ba considera ca este daunator pentru ochi si pentru sablonizarea creierelor. - Da, dar tinerii sunt nerabdatori, vulcanici, impulsivi. Vezi, tu, Alexandru, eu ma simt mai aproape de cei tineri pentru ca invata repede tot ce este nou, pentru ca, dupa cum spunea o personalitate americana, "daca tot astepti momentul potrivit, te intrec altii care nu asteapta". Ei sunt si foarte buni prieteni, saritori, idealisti, dar tot atat de adevarat este faptul ca sunt si invidiosi, prea orgoliosi si adesea rautaciosi. - Mihai, pana la urma, prietenia nu tine neaparat de varsta, ci de asemanarea firilor, a conceptiilor, a preocuparilor si mai ales deschiderea fatisa in comunicare. Minciuna, fie ea si prin omisiune, nu are ce cauta intr-o prietenie. - Ai dreptate, Alexandru! Uita-te la noi, suntem prieteni de la patru ani… Au trecut 15 ani! - O prietenie ca a noastra nu se stinge niciodata, intrucat temelia ei este solida prin sinceritate si loialitate, conchide Alexandru. Şi cei doi prieteni isi bat palmele, gest familiar care le confirma trainicia relatiei. Subiectul al III-lea (30 de puncte) Conditia intelectualului, asa cum se reflecta intr-o opera in proza studiata: * Apostol Bologa - "Padurea spanzuratilor" de Liviu Rebreanu * Ştefan Gheorghidiu - "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" de Camil Petrescu * George Demetru Ladima - "Patul lui Procust" de Camil Petrescu * Victor Petrini - "Cel mai iubit dintre pamanteni" de Marin Preda (Adriana Aioanei, Alexandra Radu si Daria Teica)

Rezolvare Varianta 27 Limba romana

Subiectul I (40 de puncte) (Nichita Stanescu, "Scrisoare medievala") 1. Sinonime: domneste = domina, stapaneste; nu se cunoaste = nu este evident, nu se vede, nu se stie; rupte = obosite, frante; intors = revenit, schimbat 2. În versul “Noi suntem, iubito, aceiasi”, virgula are rolul de a marca vocativul substantivului “ iubito”; 3. Sens diferit: Imediat ce ajung acasa imi schimb hainele. *Pentru o familie saraca, este dificil sa aiba o gura in plus la masa. *S-a schimbat de haine imediat ce a ajuns acasa. Mihai striga la mine, dar cand a aparut mama a schimbat imediat tonul. 4. Tipul de acord identificat in versurile “Domneste pe-aici violetul, tacerea, cleiul tamplaresc…” este acordul prin atractie, justificat prin faptul ca fiecare dintre aceste substantive stapaneste pe rand natura, astfel incat verbul “ a domni” este atribuit fiecaruia dintre ele. 5. Campul semantic al "comunicarii": “cuvintele”, "limbi romane", “guri” 6. Tema: iubirea, motivul: cuvantul material 7. Repetitia exclamatiei retorice "oh, da" sugereaza necesitatea eului liric de a-si "intari" sentimentele si ideile, lumea sa sufleteasca evidentiaza extazul iubirii. 8. Prin titlul poeziei “Scrisoare medievala” este evidentiata indirect conceptia literara a lui Nichita Stanescu, si anume aceea a materialitatii cuvantului. Aici cuvantul sugereaza eternitate, el dainuie in timp, capata valente pline de incarcatura emotionala si prin el se transmit stari, trairi,sentimente, emotii. Pe de alta parte, forma epistolara a confesiunii accentueaza subiectivismul creatiei si totodata marturisirea sentimentului de iubire care insufleteste cuplul. 9. Trasaturi neomoderniste: *Scrierea cu litera mica: este un procedeu prozodic specific modernismului, prelungit si in neomodernism, numit ingambament, care se defineste prin continuarea ideii din versurile anterioare, fara a se marca fiecare vers prin majuscula ("scindare a unei unitati lexico-sintactice prin dispunerea ei in versuri diferite"- "Dictionar de stiinte ale limbii", Ed.Nemira) * Cuvantul are materialitate, forta si sursa de comunicare erotica: “ Ducem cuvintele acestei limbi romane” 10. Ultimele sapte versuri incep cu o confesiune la persoana I plural, care sugereaza implinirea cuplului erotic, unit si statornic: "Noi suntem, iubito, aceiasi". Vocativul "iubito", exclamatia afectiva si retorica "oh, da" amplifica emotia intensa a iubirii si proiecteaza indragostitii in lumea spirituala a perechilor: "unu cu unu,/ pom cu pom, iarba cu iarba, /piatra cu piatra". De altfel, ca si in alte poezii stanesciene, eul liric reordoneaza Universul dupa legile iubirii, perceput ca o calatorie in lumea sufleteasca a indragostitilor. Subiectul al II-lea (20 de puncte) Text argumentativ: “A recunoaste meritul pe jumatate e a nu-l recunoaste deloc” (Camil Petrescu) În opinia mea afirmatia lui Camil Petrescu este cat se poate de adevarata, deoarece intotdeauna meritul cuiva care a dus la bun sfarsit o munca, un fapt, trebuie sa primeasca incununarea cu aprecierea binemeritata. Victoria omului intr-un demers, intr-o activitate trebuie neaparat rasplatita prin recunoastere si pretuire. Dupa cum se stie, nici un lucru nu e usor de realizat in viata, de aceea atunci cand o persoana reuseste sa ajunga la performante, la finalizarea cu succes a unui fapt de care depind mai multi oameni, trebuie facut cunoscut acest succes. Indiferent care este mobilul care l-a impulsionat in realizarea scopului, reusita presupune truda, efort, concentrare, inspiratie, talent, timp si, nu in cele din urma, pasiune. De aceea, izbanda trebuie sa fie recunoscuta intotdeauna, sa fie apreciata creatia si munca depusa. Un alt argument ar fi acela ca, odata cu satisfactia succesului pretuit de ceilalti, se naste ambitia de a incerca sa faci ceva si mai deosebit, iti pui toata energia si mintea in slujba urmatoarei realizari, ceea ce duce, in cele din urma, la progresul societatii. În alta ordine de idei, meritul recunoscut pe jumatate atrage dupa sine dezamagirea, care duce la renuntarea de a mai face efort, la sentimentul de inutilitate a stradaniei, pasiunii si omul munceste, de aici inainte, fara tragere de inima. În concluzie, un merit se cuvine sa fie mereu recunoscut in deplinatatea lui, omul care a reusit sa realizeze ceva cu totul special trebuie apreciat, respectat si incurajat sa continue in activitatea sa, ambitionand sa se autodepaseasca. Asadar, afirmatia lui Camil Petrescu isi dovedeste pe deplin valabilitatea. Subiectul al III-lea (30 de puncte) Particularitatile de realizare a unui personaj de nuvela psihologica studiata: * Ghita - nuvela psihologica "Moara cu noroc" de Ioan Slavici * Lica - nuvela psihologica "Moara cu noroc" de Ioan Slavici * Stavrache - nuvela psihologica "În vreme de razboi" de I.L.Caragiale (Adriana Aioanei si Alexandra Radu)

Rezolvare Varianta 28 Limba romana

Subiectul I (40 de puncte) (Nichita Stanescu, "Luna in camp") 1. Sinonime: chipul = fata; sa(-mi) rup = sa(-mi) desprind; conturul = forma; subtire = fin, delicat 2. Valoarea si rolul/functiunea virgulei: Ca semn de punctuatie, virgula are rolul de a separa interjectia „O” de verbul „tinde-ti” si are valoare afectiva„O, tinde-ti mana stanga catre ei” 3. Forme corecte: "(isi) subtie" = (isi) subtiaza; "crenge" = crengi; "(ti-l) intorn" = (ti-l) intorc; "tinde-ti" = intinde-ti 4. Omonime - mine:* Multe mine de carbuni au fost inchise in ultimii cinci ani. La metrou au fost amplasate cateva mine explozive si de aceea calatorii au fost evacuati. În rezolvarea subiectelor la romana am consumat doua mine de pix. - arc: Nasii lui Bogdan i-au facut cadou de ziua lui un arc si sageti de jucarie. *La geometrie , problema este cu un arc de cerc. *Arcul este un dispozitiv in forma de spirala folosit pentru amortizarea socului. Antonime: - stanga ¹ dreapta *Ion si-a fracturat mana dreapta incercand sa se catere in copac. - suind ¹ coborand *Coborand scarile, mi-am amintit ca uitasem actele acasa. 5. Efectul stilistic: participiul intins a capatat valoare de substantiv, pentru a sugera un imens spatiu sentimental, o nemarginire a iubirii, efect realizat prin imaginarul poetic. 6. Figuri de stil: „adormitilor gutui” – epitet personificator in inversiune; „vazduhul [...] caprui” – epitet cromatic 7. Tema iubirii; motive: ochiul, luna 8. Metafora "vazduhul serii mi-ar parea caprui"- Impactul pe care-l are iubirea asupra eului liric ii da acestuia iluzia ca de pretutindeni il privesc ochii caprui ai iubitei, intreg vazduhul este plin de emotia sentimentului de dragoste. 9. Scrierea cu litera mica: este un procedeu prozodic specific modernismului, prelungit si in neomodernism, numit ingambament, care se defineste prin continuarea ideii din versurile anterioare, fara a se marca fiecare vers prin majuscula ("scindare a unei unitati lexico-sintactice prin dispunerea ei in versuri diferite"- "Dictionar de stiinte ale limbii", Ed.Nemira) 10. Ultima strofa a poeziei potenteaza iubirea eului liric, iar pronumele personal "Eu" accentueaza atitudinea indragostitului, care-si priveste iubita in ochi atat de adanc, incat in jur se estompeaza conturul obiectelor: "Eu te privesc in ochi si-n jur se sterg copacii". Iubirea capata valente cosmice, luna se oglindeste in ochii fetei, a carei forta de atractie este atat de mare, incat ar putea strivi in gene astrul si indragostitul deopotriva. Poezia se incheie simetric, imaginea bratului stang care intoarce chipul iubitei sugereaza locul inimii, al sentimentului de dragoste. Expresivitatea verbelor la prezentul gnomic reflecta continuitatea si permanentizarea sentimentului de iubire: "(te) privesc", "(se) sterg", "(ma) rasfrang", "ti-l intorn". Verbele la conditional optativ si la conjunctiv la persoana a II-a singular exprima o eventualitate cu care forta sentimentului ar putea strivi totul in jur: "ai putea", "sa strivesti". Subiectul al II-lea (20 de puncte) Continuarea unui dialog pe tema egalitatii ["- Bogdane, tu spui ca numai in prietenia adevarata exista egalitate si iti dau dreptate. Dar nu cumva restrangi intelesul cuvantului egalitate? - Sigur ca nu, Andrei! Pot fi egali, de exemplu, tatal cu fiul sau profesorul cu elevul sau? Esti de acord cu mine?"] - Pot fi egali din punct de vedere teoretic, dar practic este mai greu, avand in vedere ca tatal si profesorul au deja o experienta de viata care le ofera un ascendent intelectual si moral asupra fiului/ elevului. Apoi, mi este un aspect: atat fiul cat si elevul trebuie sa acorde un respect real, bazat pe sentimentul recunostintei pentru contributia pe care fiecare dintre ei o are in educatia si evolutia ta catre maturitate. -Adevarat, Bogdane. Dar despre egalitatea intre soti ce spui? - Eu consider ca intre un barbat si o femeie trebuie sa fie egalitate. Nu femeia "sa stea la cratita", cum se spune, iar barbatul sa se ocupe numai de cariera. - Da, iar discriminarea asta are loc si la locul de munca. Femeile, de obicei, primesc un salariu mai mic decat barbatii si nu sunt lasate sa urce pe scara ierarhica. - Se spune ca ne nastem egali, cu aceleasi date de inteligenta, de simtire, cu aceeasi capacitate sentimentala. Dar eu nu sunt de acord cu asta. Tu ce parere ai, Alexandru? - Într-o oarecare masura sunt de acord cu tine, avand in vedere ca aceasta egalitate sociala este influentata de mai multi factori, cum ar fi: mediul ambiant in care ne nastem, situatia financiara etc., dar suntem egali sau cel putin asa ar trebui sa fim in fata legii. - Da, asa e, tocmai de aceea simbolul dreptatii este zeita legata la ochi, tinand in mana o balanta.. - Asta poate insemna si ca justitia este oarba… - Dar chiar asta inseamna! Daca e oarba nu se lasa influentata de infatisarea celor aflati in conflict, ci judeca numai faptele. Adica, asa ar trebui sa fie…. - Hai, ca a suna de intrare! Subiectul al III-lea (30 de puncte) Conditia taranului, asa cum este ea ilustrata intr-o opera epica studiata: * Mara - romanul "Mara" de Ioan Slavici * Vitoria Lipan - romanul "Baltagul" de Mihail Sadoveanu * Ion - romanul "Ion" de Liviu Rebreanu * Ilie Moromete - "Morometii" de Marin Preda (AlinaVisan)

Rezolvare Varianta 29 Limba romana

Subiectul I (40 de puncte) (Nichita Stanescu, "Viata mea se ilumineaza") 1. Sinonime: tarm = mal; a urma = a insoti, a intovarasi; fantome = fantasme, naluci; amurg- apus, asfintit, inserare; 2. Cratima leaga doua cuvinte, "fantome-ale verii", cu scopul de a se rosti intr-o singura silaba si a diminua numarul silabelor in vers, pentru pastrarea masurii si a ritmului (DOOM-2) 3. Expresii/locutiuni: a lasa totul balta; a lasa ( pe cineva) in pace; a lasa ( pe cineva ) la greu; a nu se lasa; a lasa (ceva/pe cineva) in urma; a lasa corigent; a lasa ( pe cineva) cu ochii in soare; a-l lasa puterile; a lasa de izbeliste; a lasa masca (pe cineva) 4. Sens conotativ: *În amurgul vietii pricepe omul pretul fericirii. *Adolescenta este anotimpul iubirii. 5. Scrierea cu litera mica la inceputul unor versuri din poezie este o caracteristica a poeziei moderne, preluata si de neomodernisti si sugereaza continuitatea ideilor si imaginilor poetice exprimate anterior, procedeu prozodic numit ingambament ("scindare a unei unitati lexico-sintactice prin dispunerea ei in versuri diferite"- "Dictionar de stiinte ale limbii", Ed.Nemira) 6. *Comparatie: "Ţarmul […] te-a urmat/ ca o umbra, ca un sarpe dezarmat; *Epitet cromatic – “ochiul tau verde” 7. Imaginea artistica “regina mea de negru si de sare” este o metafora construita prin antiteza, prin care eul liric sugereaza un scurt portret al iubitei si o chemare, o adresare directa in cazul vocativ. 8. Strofa a patra exprima intensitatea sentimentului de iubire, stare spirituala care-i aduce iluminare eului liric: "viata mea se ilumineaza". Ca simbol al sufletului, metafora "ochiul tau verde" si comparatia "cenusiu ca pamantul" sugereaza amploarea emotiei atotcuprinzatoare, in toate momentele vietii, idee redata prin opozitia sintactica "amiaza/amurg". Ultimul vers accentueaza dinamismul sentimentului de iubire, care revigoreaza spiritul indragostitului, atitudine conturata prin interjectia afectiva "Oho" si enumeratia verbelor "alerg", "salt", "curg", a caror semantica (al caror sens) presupune vioiciune, vitalitate, exuberanta, stare accentueaza si de prezentul gnomic si persoana I singular a acestor verbe. 9. Simetria sintactica "mai lasa-ma", prezenta in ultima strofa si in versul liber din finalul poeziei, ilustreaza dorinta ferventa a eului liric, care implora timpul sa-i prelungeasca starea de extaz pe care i-o ofera iubirea, in linie temporala descendenta, "un minut" sau macar "o secunda". Rugamintea eului liric se extinde asupra componentelor naturii ("o frunza", "un fir de nisip", "o briza", "o unda"), iar versul liber din final exprima speranta dar si nesiguranta eului liric privind durata iubirii, "un an", "un timp". 10. Titlul poeziei "Viata mea se ilumineaza" exprima impactul pe care sentimentul de iubire il are asupra eului liric, o stare de extaz care-i ilumineaza spiritul. Titlul este reluat in primul vers al strofei a treia, fiind introdus prin "si" narativ, care sugereaza consecinta pe care dragostea o exercita asupra indragostitului. Subiectul al II-lea (20 de puncte) Text argumentativ: "Omul nu are prieten mai bun si dusman mai rau decat pe sine." (John Lubbock) Consider afirmatia lui John Lubbock perfect valabila, intrucat omul este singurul responsabil pentru propriile fapte, iar destinul depinde in mare masura de actiunile sale. În sustinerea ideii ca omul nu are prieten mai bun decat pe sine, as aduce argumentul ca orice om ar trebui sa aiba incredere in sine, dar pentru aceasta, el trebuie sa se cunoasca bine si corect, sa-si formeze conceptii solide, sa-si controleze reactiile in diverse situatii. De altfel, ideea autocunoasterii este definita inca din antichitate si ilustrata de scriitori in operele lor. Astfel, Mihai Eminescu preia indemnul "Cunoaste-te pe tine insuti" si-l ilustreaza in mai multe creatii lirice, intre care "Oda (in metru antic)" si "Glossa". În alta ordine de idei, omul are numeroase slabiciuni si este supus multor tentatii, carora, daca nu le rezista, poate sa-si faca mult rau. Incapacitatea de a se autocontrola si de a-si impune o disciplina in viata poate provoca omului neplaceri si chiar necazuri, de unde rezulta ca poti deveni propriul dusman. Orice om trebuie sa-si constientizeze defectele si calitatile, sa-si asume greselile si esecurile, incercand in acelasi timp sa le corecteze. De aceea de cele mai multe ori critica de sine este foarte importanta atat in formarea si evolutia unei persoane, cat si in integrarea in societate. În concluzie, omul este responsabil pentru propriile fapte, pentru viitorul sau formarea personalitatii sale, toate fiind determinate de mai multi factori, printre care autocunoasterea, autoanaliza si, nu in ultimul rand, perceperea realitatii inconjuratoare prin prisma propriilor conceptii si valori etice dobandite in timp. Subiectul al III-lea (30 de puncte) Rolul incipitului si al finalului intr-un roman studiat: *"Ion" de Liviu Rebreanu * "Padurea spanzuratilor" de Liviu Rebreanu * "Enigma Otiliei" de George Calinescu * "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" de Camil Petrescu (Alexandra Radu si Adriana Aioanei)

Rezolvare Varianta 30 Limba romana

Subiectul I (40 de puncte) (Tudor Arghezi, "Inscriptie pe usa poetului") 1. Antonime: niciodata # intotdeauna, oricand, pururea; treptat # spontan, brusc; au scazut # au crescut; departare # apropiere 2. Cratima - "De aceea n-ai sa mori": -leaga doua cuvinte fara pauza, pentru a se rosti intr-o singura silaba si marcheaza absenta vocalei “u” de la negatia "nu". 3. Polisemia verbului “a scadea”: *Din cauza secetei, a scazut debitul apelor. *Astazi valoarea dolarului a scazut cu un procent. *Pentru ca a scazut gresit la exercitiu, a obtinut un alt rezultat. 4. Functii ale comunicarii: *functia expresiva (emotiva - evidentiaza starile afective ale emitatorului); *functia poetica (estetica/literara - se manifesta mai ales in poezie, mesajul fiind alcatuit din elemente prozodice sau cuvinte cu sens figurat) 5. Antiteza: “Morti tarzii si timpurii.” 6. Teme: conditia poetului in lume; viziunea despre moarte; 7. Figura de stil: Prin metafora “spre un punct sclipit de stea”, eul liric sugereaza apogeul, punctul culminant al creatiei sale; epitetul "sclipit" si determinantul "de stea" ilustreaza harul celest al poetului si stralucirea artei sale. 8. Tema poeziei ilustreaza conditia poetului in lume, iar eul liric foloseste persoana a II-a singular deoarece se adreseaza in mod direct oricarui poet nemuritor, eternizat de creatia sa: "De aceea n-ai sa mori/ Înca-o data niciodata"; "S-a iscat din morti poetul". 9. Strofa a treia din poezia “Inscriptie pe usa poetului” scrisa de Tudor Arghezi debuteaza cu ideea ca odata cu trecerea timpului faptele poetului se pierd “amintirile, treptat,/ au scazut, si-ncet, pe-ncetul”. Prin comparatia “s-a iscat din morti poetul/ ca un cerc dintr-un patrat”, eul liric sugereaza nemurirea poetului prin opera, substantivul “cerc” sugerand perfectiunea creatiei. 10. Semnificatia titlului: Titlul “Inscriptie pe usa poetului” sugereaza un epitaf, o inscriptie pe piatra funerara care eternizeaza poetul si creatia sa artistica. De altfel, poezia "Inscriptiilor" scrise de Tudor Arghezi constituie o lirica inedita in peisajul literaturii romane, fiecare creatie din acest ciclu avand ca titlu cuvantul "Inscriptie", urmat de materialul pe care poetul isi "ciopleste" ideile (ex.: "Inscriptie pe biserica") Subiectul al II-lea (20 de puncte) Transformarea unui text din vorbire directa in vorbire indirecta: Îngandurata, Elena ii spune lui Andrei ca nu crede ca este bine sa fii singur in viata, chiar daca uneori ai nevoie de singuratate. Andrei constata, cu o usoara ironie, ca Elena a devenit mai inteleapta, dar ea ii marturiseste ca nu este mai isteata, ci ca ieri a terminat de citit o carte care a impresionat-o. Andrei este curios sa afle daca se refera la unul dintre romanele ei preferate, adica un roman de aventuri. Elena il lamureste ca este vorba despre jurnalul unui mare om de cultura din secolul al XIX-lea. Tanarul se arata incantat si isi aduce aminte de cartea pe care el o daruise Elenei, de ziua ei. Subiectul al III-lea (30 de puncte) Constructia subiectului intr-o drama studiata: * "Razvan si Vidra" de Bogdan Petriceicu-Hasdeu * "Jocul ielelor" de Camil Petrescu * "Suflete tari" de Camil Petrescu * "Iona" de Marin Sorescu * "Mesterul Manole" de Lucian Blaga (Dragos Zevedei)

---

Comentarii