centralizare rezolvari limba romana (variantele 16 - 20)

Prin amabilitatea clasei a XII-a de la Scoala Superioara Comerciala “Nicolae Kretzulescu” din Bucuresti, coordonator prof. Mariana Badea va punem la dispozitie rezolvarile variantelor de subiecte pentru examenul la limba romana . Rezolvarile pot fi luate si de pe siteul Editurii Badea .

Rezolvare limba romana (varianta 16)

Subiectul I (40 de puncte) 1. Sensul cuvintelor: “sporeste” = inainteaza, avanseaza; “cresc” = se inalta, se dezvolta, se ridica 2. Linia de pauza are doua functiuni cu totul diferite (cf. I.O.O.P. elaborat de Academia Romana): - linia de dialog - marcheaza inceputul vorbirii fiecarei persoane care ia parte la convorbire: "- Unde te duci asa de grabit? ma intreaba Ioana - La cinematograf, ca sa vad filmul cu Ştefan Iordache - raspunde precipitat Ion" - linia de pauza marcheaza o apozitie: "Mosneagul nostru - Ilie al Amariei - ne-a dat cele mai intelepte sfaturi." 3. Sens denotativ: Îngrijorarea se vedea pe fruntea lui plina de riduri. Sens conotativ: Mihai este in fruntea listei cu olimpicii de la matematica, avand cel mai mare punctaj. 4. Prezenta eului liric: pronumele si verbele la persoana I singular “eu”, “meu”, "n-am", sa ingan", "nu reiau"t 5. Tema timpului filozofic, tema naturii 6. Figura de stil: Metafora revelatorie “În trupul meu timpul sporeste de la o zi mai firav” este o confesiune poetica in care eul liric ilustreaza trecerea implacabila si ireversibila a timpului, efectele fiind vizibile atat in sine cat si in natura. 7. Ultima strofa incepe cu o enumeratie “Fosforul si apa, carbunele, galbenul sulf”, elementele componente ale materiei pe care timpul le favorizeaza, deoarece ele “in lamura dau”. Perenitatea naturii este in antiteza cu efemeritatea omului. Poezia se termina cu o metafora revelatorie “ Eu trepte in sus – nu reiau”, care reprezinta o sentinta a eului liric. Conditia de muritor ilustreaza cat de limitat este destinul omului, care traieste cu certitudinea ca fiecare zi care trece este o treapta mai putin catre moarte. 8. Titlul scris in limba latina “Ecce Tempus” ("Iata timpul") se identifica in totalitate cu tema filozofica a poeziei. Eul liric sugereaza trecerea ireversibila si implacabila a timpului pentru om in contrast cu regenerarea continua a naturii: "Numai in arbori inelele anilor/ mereu se largesc" - "eu fiul lor, cat de batran!". 9. Expresivitatea poetica presupune exprimarea plastica a ideilor, fiecare timp al verbelor avand o anumita semnificatie. În prima strofa, verbele la prezent “se largesc”, “sporeste” permanentizeaza efectele timpului asupra arborilor care mereu intineresc, in timp ce, pentru om, timpul se diminueaza, devenind "mai firav". În strofa a doua verbul la conjunctiv “sa ingan” exprima dorinta si nazuinta eului liric de a fi mereu tanar, precum “toate popoarele”, dar fara posibilitatea implinirii visului. În ultima strofa predomina verbele la prezent “dau”, “cred”, “nu reiau” care accentueaza conditia de muritor a omului in antiteza cu regenerarea continua a materiei. 10. Modernismul aduce noi conceptii, tematici, procedee si abordari in literatura. *Ingambamentul este un procedeu stilistic specific modernismului care consta in continuarea unei idei poetice in versul urmator, fara a marca aceasta printr-o pauza, ci numai prin inceperea versului cu litera mica: “Numai in arbori inelele anilor/ mereu se largesc”. *Tema filozofica a poeziei, *rima variabila, *masura inegala a versurilor. Subiectul al II- lea (20 de puncte) Cluj, 29 iunie 2007*** Draga Andrei, Nu am mai vorbit demult si imi pare rau ca nu ti-am mai scris, dar a fost o perioada agitata si plina de evenimente, iar timpul nu stiu unde zboara atat de repede, unde se grabeste omenirea?! Desi a trecut ceva timp de cand ai dat bacalaureatul, cred ca iti mai aduci aminte de emotiile, nesiguranta de sine si starile confuze de atunci. Nici nu-ti pot reda in cuvinte ce perioada cu incarcatura emotionala aproape de nesuportat. Sunt fericita sa te anunt ca am luat medie mare la examenul de bacalaureat, peste 9,50 si victoria aceasta mi-a redat increderea in valoarea cunostintelor mele. Ca urmare, am intrat la Academia de Studii Economice la toate facultatile la care am dat examen de admitere, in numar de patru. Nu as fi reusit, probabil, sa trec peste aceste dificultati de ordin material si emotional, daca nu era mama mea care sa ma sustina consecvent in toate situatiile. Altruismul ei, daruirea de sine pana la sacrificiu, si, crede-ma, nu exagerez deloc, m-a inspirat, m-a motivat si am invatat de la ea sa-mi stabilesc o ierarhie a obiectivelor mele. Izbanzile la examene ma determina sa iau in considerare, in continuare, sfaturile mamei, indrumarile pe care se straduieste sa mi le insufle fara ostentatie, ca sa ma pot incadra in societate, fara prea mari eforturi de adaptare. Îti reamintesc adresa mea, ca sa te oblig astfel sa-mi scrii si poate ne intalnim si noi vara aceasta, mai ales ca este prima mea vacanta relaxata: Cluj, str.Florilor, numarul 15. Cu drag, Mihai/ Mihaela *** În lucrarea de examen, scrisoarea se redacteaza pe o pagina separata. Subiectul al II- lea (30 de puncte) Conditia femeii ilustrata intr-un roman studiat: * Otilia - "Enigma Otiliei" de George Calinescu * Ela - "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" de Camil Petrescu * Maitreyi - "Maitreyi" de Mircea Eliade * Mara - "Mara" de Ioan Slavici * Vitoria Lipan - "Baltagul" de Mihail Sadoveanu (Catalina Muja)

Rezolvare limba romana (varianta 17)

Subiectul I (40 de puncte) 1. Camp lexical "umiditate": moina, apa, umezeala, ud, noroi, stropi, ninge 2. Cratima leaga doua cuvinte ca sa micsoreze numarul de silabe, pastrand astfel masura versurilor. Alta functiune este de a marca inlocuirea vocalei initiale "i", in cuvantul incet; 3. Cuvinte derivate de la "a fi": fiinta, fire, a fiinta, a infiinta, a desfiinta, a reinfiinta 4. Expresii/locutiuni cu "a sta": a sta de vorba; a sta locului; a sta pe bara; a sta ca prostul; a sta la masa; a sta pe ganduri; 5. „Un clavir ingana-ncet la un etaj” – imagine auditiva „Stropii sar” – imagine vizuala 6. - Prezenta eului liric: - verbele la persoana I singular– „stau”, „sa nu mai stiu” - pronumele la persoana I singular –„mea” 7. Punctele de suspensie marcheaza o pauza mare in cursul vorbirii si indeamna la meditatie; Linia de pauza ofera o explicatie, o varianta de actiune prin versul "Un bec agonizeaza, exista, nu exista", putand fi consideratie si ca o propozitie incidenta. În strofa a doua linia de pauza creeaza o atitudine afectiva a eului liric, o intonatie deosebita privind exprimarea starii de deprimare cauzata de iubire/iubita. Linia de pauza din ultima strofa urmeaza dupa o comparatie, completand imaginea deprimanta a orasului: "Umbra mea sta in noroi ca un trist bagaj - / Stropii sar,/ Ninge zoios". 8. În strofa a doua a poeziei „Nocturna”, George Bacovia prezinta orasul ce „doarme ud in umezeala grea”, imagine construita printr-o personificare. Apa, ca in toate creatiile lirice bacoviene, este un element dezintegrator de materie ce provoaca eului liric stari de disperare si degradare psihica, fara solutie de iesire din impas: "Şi portile grele se-nchid". În orasul amortit, atmosfera este apasatoare, insalubra de "umezeala grea" („Case de fier in case de zid/ Şi portile grele se-nchid”), iar iubita face parte din acest decor si imprumuta trasaturile lui degradate. 9. Titlul „Nocturna” este potrivit ales pentru continutul poeziei, sugerand in fiecare dintre strofe o trasatura specifica noptii: in prima strofa „un bec agonizeaza, exista, nu exista” stand sa se stinga; in a doua, orasul aproape amortit, inactiv „doarme ud in umezeala grea”, iar in ultima, "Umbra mea sta in noroi ca un trist bagaj-”. 10.Trasaturi simboliste: *Principalele atitudini poetice sau stari sufletesti specifice simbolismului sunt tristetea, spleen-ul, oboseala psihica, disperarea, toate fiind sugerate prin simbolurile prezente in poezie: umezeala, glodul, agonia becului, piata trista, portile grele, trist bagaj etc. *Actiunea apei ca element distrugator de materie, degradant, provocatoare de disperare, de isterie si disconfort sufletesc. * Imaginea orasului de provincie ca spatiu inchis, apasator si inabusitor, in care eul liric se simte claustrat, fara solutie de evadare, de eliberare: "Şi portile grele se-nchid". Subiectul al II-lea (20 de puncte) Text argumentativ: "Cand nu gasesti cuvantul, sa fii sigur ca gandul nu s-a limpezit inca." (Nicolae Iorga, Cugetari) Nicolae Iorga opineaza ca pana in momentul in care nu ti se formeaza limpede, clar, ideea pe care vrei sa o exprimi, nu iti gasesti cele mai potrivite cuvinte cu usurinta. Dupa parerea mea, afirmatia este intemeiata, reflectarea gandirii devenind mai dificila in momentele in care nu ne gasim cuvintele pentru a exprima fluent si coerent ideea pe care vrei sa o transmiti. În sustinerea acestei opinii, voi aduce cateva argumente si exemple edificatoare. În primul rand, doza de incertitudine asupra ideii ce urmeaza a fi expusa constituie un motiv puternic pentru confuzia exprimarii. Un al doilea argument in sprijinul afirmatiei de mai sus il reprezinta necunoasterea unor termeni adecvati prin care sa dezvolti subiectul abordat, lipsa lecturii fiind evidenta, intrucat numai citind iti poti forma un vocabular bogat, in care sa gasesti imediat expresiile propice conturarii ideilor. Pe de alta parte, cati oameni nu vorbesc incontinuu, avand o locvacitate (vorbarie) obositoare, la care interlocutorul nu face fata, renunta sa se mai concentreze si nu intelege nimic. De altfel, in studiul "Betia de cuvinte", subintitulat "Studiu de patologie literara", Titu Maiorescu satirizeaza fraza supraincarcata si, prin aceasta, confuza, numind boala ce care sufera flecarul "lipsa de idei". În concluzie, consider ca atunci cand gandesti si ai intr-adevar ceva de transmis interlocutorului, cand gradul de cultura nu tinde catre zero, gasesti totdeauna cele mai potrivite cuvinte si poti impune respect si consideratie. Subiectul al III-lea (30 de puncte) Evolutia relatiilor dintre doua personaje care apartin unui roman obiectiv studiat: Felix si Otilia - "Enigma Otiliei" de George Calinescu Mara si Persida - "Mara" de Ioan Slavici (Gabriela Murea)

Rezolvare limba romana (varianta 18)

Subiectul I (40 de puncte) 1. Campul semantic al timpului: “ceas”, “veac”, “univers”, “nicicand”, tarziul 2. Virgulele din prima strofa· marcheaza o enumeratie de substantive: “hotare, veac, taram”. 3. Sinonime: umblam = mergem, ne deplasam; cer = bolta; cumpanim = cantarim, chibzuim; nicicand = niciodata 4. Omonimia cuvantului cer: Ỉn urma avionului a ramas pe cer doar un nor de fum. Îi cer cartea astazi, la scoala. 5. Tema naturii; tema conditiei omului in lume/ motivul astrilor; 6. Prezenta eului liric: pronumele la persoana I plural:”noi”, “ne” si verbe la persoana I plural: ”umblam”, “suntem”, “pierdem” 7. Versul “Hotare, veac, taram s-au sters” reprezinta o enumeratie metaforica pentru trecerea ireversibila a timpului si nemarginirea spatiului. 8. Cuvintele “cer” si “pamant” din strofa a II-a se afla in relatii de opozitie, sugerand elementele esentiale care compun Universul, un plan terestru si un plan cosmic: "tot ce sub noi era pamant" […] "Un cer deasupra ne-a ramas". 9. Penultima strofa a poeziei incepe cu o metafora sugestiva pentru dorintele omului, fascinat de evenimente cosmice misterioase, cum este caderea stelelor, despre care mitologia populara spune ca se intampla ceva important celui care vede acest fenomen: "Vreo stea cand cade din tarii,/ fara sa vrei, spre ea te tii". De altfel, adresarea directa la persoana a II-a singular are nuanta sententioasa. Aspiratiile inalte ale omului il determina sa faca eforturi deosebite ca sa prinda steaua stralucitoare, insa numai imaginea iti ramane, imposibilitatea realizarii idealului da o nota elegiaca poeziei: "si poala-ti potrivesti, s-o prinzi,/ Lucirea numai i-o cuprinzi". Rima este imperecheata, masura versurilor este de 8 silabe. 10. Expresivitatea se defineste prin impletirea modurilor si timpurilor verbale. Prezentul gnomic al verbelor exprima o actiune continua, permanentizarea starilor eului liric: "umblam", "suntem", "pierdem", "mergem", "cade" etc., imbinat cu timpul trecut ,"era" si "a ramas", care sugereaza absenta oricarei finalizari a starii de prabusire, de confuzie existentiala. Conjunctivul verbelor “sa vrei”, "s-o prinzi", "sa nu ne-ajunga" exprima nazuinta de izbandi, insa totul ramane la stadiul de dorinta, fara o certitudine a finalizarii. Subiectul al II-lea (20 de puncte) Sibiu, 29.06.2007*** Î Draga Rares, Îti scriu aceste randuri pentru a-ti povesti cele petrecute la festivitatea de implinire a o suta de ani de la infiintarea scolii noastre, Liceul Teoretic "Emil Cioran", mandria Clujului. Pregatirile au inceput cu doua saptamani inainte, pentru a fi siguri ca totul va iesi perfect in acest moment unic pentru noi toti, elevi si profesori. Fiecare clasa si fiecare elev trebuia sa participe efectiv la sarbatoarea liceului, asa ca imaginatia si-a spus cuvantul, pe toti ne-a cuprins o frenezie fara margini. S-au organizat scenete ancorate in vremea de demult, de la inceputul secolului al XX-lea, am imaginat costume, dialoguri si relatii comportamentale din epoca. Altii au cantat un repertoriu din vremea aceea, insa eu m-am implicat in organizarea festivitatii ca atare. Am conceput invitatiile pentru oficialitati si fosti absolventi si am ajutat la crearea discursului pe care trebuia sa-l tina seful de promotie din anul acesta, care este coleg de clasa cu mine. În ziua cea mare totul era pregatit ca la carte. Ghirlandele de flori, baloanele si pancartele cu cele mai surprinzatoare texte de bun-venit au fost atractia principala pentru cei care ni s-au alaturat la aceasta "seculara" sarbatoare. În final, s-au oferit coronite si diplome elevilor merituosi, iar medalia omagiala a fost inmanata invitatilor. Toti aveau in privire o incantare nemarginita si o bucurie greu de controlat. Sa stii ca unul dintre absolventii liceului nostru, promotia 1981 este profesor de matematica la un liceu din Sibiu, dar nu la tine la scoala. Cand ne vom intalni am sa-ti arat diploma pe care am primit-o si de care sunt foarte mandru. Cu drag, Alexandru/ Alexandra *** În lucrarea de examen, scrisoarea se redacteaza pe o pagina separata. Subiectul al III-lea (30 de puncte) Aspecte ale fantasticului intr-o nuvela studiata: * "Sarmanul Dionis" de Mihai Eminescu * "La tiganci" de Mircea Eliade (Roxana Nadasanu)

Rezolvare limba romana (varianta 19)

Subiectul I (40 de puncte) 1. Antonime: crispate = destinse, relaxate; stralucit = tern, opac; infasoara = desfasoara, desface; imbelsugat = saracacios, sterp; 2.Virgula din primul vers marcheaza stilistic o enumeratie. Cea de-a doua virgula este o respiratie in interiorul versului si o licenta poetica, intrucat desparte subiectul multiplu de predicat. Cele doua puncte atrag atentia asupra explicatiei sub forma descrierii prin imagini vizuale. Virgula din finalul celui de-al treilea vers desparte regenta de subordonata si marcheaza un accent ideatic de natura concesiva. Punctele de suspensie din finalul strofei sugereaza o stare meditativa, o permanentizare a ideii in viziunea eului liric. 3. Sens conotativ: ÃŽn neguri de trecut, Åžtefan cel Mare traieste prin faptele de vitejie. Ma coplesesc nouri de melancolie. 4. Schimbarea categoriei gramaticale: "De-un stralucit albastru viziunea lui e plina" 5. Imagini artistice ale copacului: "mii de crengi crispate", "casca lui de frunze", "rod imbelsugat" 6. Figura de stil: Personificarea copacului, caruia i se atribuie trasaturi umane: "hipnotizat", "ar vrea/ Sa sfarame", "sa bea" 7. Lirism obiectiv: Pronumele si verbele la persoana a III-a singular: "ar vrea ", "sa bea", "nu-i goneste","lui", "il infasoara". 8. Poezia "Copacul" de Ion Barbu este un sonet, poezie cu forma fixa in care ultimele doua strofe sunt tertete. Secventa lirica incepe cu o conjunctie adversativa, care asaza in relatii de opozitie ipostaza anterioara a copacului cu aceea din finalul poeziei. Toamna, definita prin epitetul augmentativ in inversiune "augusta toamna", infasoara copacul in culorile apusului de soare, iar copacul se pleaca recunoscator sub greutatea roadelor, ocrotite de "casca lui de frunze". Echilibrul universal este asigurat de legile nescrise ale existentei, epitetul in inversiune "obsteasca armonie" asigurand lumii impacarea cu sine si gratitudinea pentru "rod imbelsugat: "ÃŽn toamna lui, copacul se-nclina catre glie". 9. Titlul format din substantivul comun, articulat "Copacul" metaforizeaza poetul, artistul, omul creator de frumos, care, asemenea copacului, rezista tuturor vicisitudinilor vremii si reuseste sa aiba "rod imbelsugat". Poezia reda, prin imaginarul artistic specific barbilian, soarta oarecum blestemata a artistului care, aflat in toamna vietii, a creat roade bogate, acestea putand fi opera artistica. 10. Descrierea - ca mod de expunere in creatiile lirice: * imagini artistice: vizuale ("Sub casca lui de frunze un rod imbelsugat"); * figuri de stil: personificarea (vezi pct.6), epitete in inversiune: "limpedea lumina", "umeda perdea", "obsteasca armonie". Subiectul al II-lea (20 de puncte) Text argumentativ: "La toate popoarele civilizate viata de familie este baza ordinii sociale si de stat." (Valeriu Braniste) Sunt perfect de acord cu afirmatia lui Valeriu Braniste, aceea ca "La toate popoarele civilizate viata de familie este baza ordinii sociale si de stat". Ca prim argument, mentionez faptul ca educatia primara a copilului este facuta de parintii acestuia, care trebuie sa imprime in mentalitatea micutului normele de conduita valabile in societate si sa ii insufle conceptia de bun cetatean. Daca acestea nu sunt infaptuite pana la o anumita varsta, de regula pana la 7 ani, copilul nu va mai recepta cu usurinta faptele si atitudinile din jur si va avea o gandire confuza sau saraca. ÃŽn al doilea rand, este cunoscut si demonstrat stiintific faptul ca majoritatea infractorilor si a delincventilor juvenili provin din familii dezbinate sau cu grave probleme comportamentale, cum ar fi consumul abuziv de alcool si de substante ilegale (droguri), violenta fizica si verbala, boli psihice etc. De aceea, statul incearca sa indeparteze copii abuzati din caminul lor si sa ii plaseze in grija unor asistenti maternali sau chiar sa fie propusi spre adoptie, daca parintii lor decad din drepturi. Aceste masuri sunt considerate sanse reale pentru micutii napastuiti sa se integreze in societate si sa fie tinuti departe de ilegalitati. ÃŽn concluzie, viata de familie armonioasa ofera societatii cetateni cu simt civic si comportament social adecvat. Subiectul al III-lea (30 de puncte) Evolutia unui personaj de inspiratie istorica, prin referire la o opera epica sau dramatica: * Alexandru Lapusneanul" - nuvela istorica "Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzi * Razvan - drama istorica romantica "Razvan si Vidra" de Bogdan Petriceicu Hasdeu (Alina Neacsu)

Rezolvare limba romana (varianta 20)

Subiectul I (40 de puncte) 1. Sinonime: posomorata = trista; intocmire = infaptuire, alcatuire; renuntare = abandon; necuprinsa = nemarginita, imensa 2. Liniile de pauza din primul vers al ultimei strofe marcheaza o metafora explicativa pentru imaginea apei, prin apozitia "-Şerpuitoare forma vesnic vie -". 3. Campul semantic al naturii: campie, stanci, mari, apa; 4. Meteorologii anunta o vreme calda, cu putine precipitatii. Vremea rochiilor cu crinolina a trecut de mult. 5. Imagini artistice dinamice: imaginea muntilor:"un brat semet au repezit spre fire”; imaginea apei: "suvoiul apei neincapatoare/-serpuitoare forma vesnic vie-" 6.Versul ”Un brat semet au repezit spre tine” reprezinta o imagine vizuala ce simbolizeaza importanta pe care acestia o au in natura, nasterea geologica fiind "un spasm incremenit" cu trainicie eterna "de granit". 7. Figura de stil: inversiuneametaforica "vasta stralucire" accentueaza imensitatea sralucirii naturii si asigura realizarea rimei imbratisate a poeziei. 8. Apartinand etapei parnasiene a creatiei lui Ion Barbu, poezia „Muntii” are o structura fixa, specifica sonetului, in care eul liric transfigureaza prin intermediul imaginarului poetic viziunea sa despre natura impunatoare. Se manifesta aici lirismul obiectiv, prin care se construieste un joc al formei si al imaginii: forma muntilor care se inalta semeti si repeziti, imaginile stancilor si ale apei care isi fac loc printre stancile muntilor si serpuiesc prin campii pentru a ajunge la punctul de varsare "catre mari odihnitoare". 9. Trasaturi ale descrierii: - figuri de stil: personificari ("dorul lor nebiruit/ Îl logodi cu vasta stralucire") - imagini vizuale: "Şuvoiul apei neincapatoare". 10. sugestia este data de bogatia procedeelor artistice: imaginile vizuale ("Şuvoiul apei neincapatoare") si de figurile de stil: epitete ("brat semet","serpuitoarea forma", "mari odihnitoare") Subiectul al II-lea (20 de puncte) 29.06.2007 (localitatea nu este specificata in cerinta) *** Dragii mei bunici, Încep prin a va multumi pentru cadoul trimis care imi este de foarte mare folos. Nici nu ma asteptam sa primesc atatea cadouri. Îmi pare foarte rau ca nu ati putut sa fiti cu mine intr-o zi atat de importanta , insa am inteles ca o sa ne vedem cat de curand. Am avut parte de cea mai frumoasa aniversare. Pe langa felicitarile, cadourile si urarile din partea celor dragi, am avut parte si de o incredibila surpriza din partea colegilor, care mi-au pregatit o petrecere-surpriza. Totul a inceput cu un telefon misterios de la o colega, prin care ma ruga sa merg pana la ea, sub pretextul ca a lipsit de la scoala si are nevoie de caietele mele, insa cand am ajuns la scara blocului, am vazut ca era intuneric peste tot. Acest fapt mi-a trezit mici banuieli ca se intampla ceva neobisnuit. Ezitand, m-am indreptat spre usa ei, am batut incet cand, deodata, usa se s-a deschis brusc si o explozie de artificii a luminat un tort enorm, iar treizeci de copii au inceput sa cate „La multi ani”. Petrecerea a durat pana dimineata pentru ca atmosfera a fost prietenoasa si vesela. Abia astept sa va vad si sa va povestesc si celelalte intamplari incredibile ce au avut loc in ultima perioada, de cand nu ne-am intalnit. Cu dragoste, nepotul/nepoata voastra iubitoare, Tudor/ Teodora *** În lucrarea de examen, scrisoarea se redacteaza pe o pagina separata. Subiectul al III-lea (30 de puncte) Tema familiei intr-un roman de pana la al Doilea Razboi Mondial: * "Enigma Otiliei" de George Calinescu * "Mara" de Ioan Slavici * "Ion" de Liviu Rebreanu (Ştefania Nicolau) Variantele pot fi descarcate gratuit si de pe situl editurii Badea - www.editurabadea.ro

---

Comentarii